Telemunca: cum ne schimbă forma de muncă

Adesea, pentru a simplifica lucrurile, avem tendinţa de a confunda conceptul de telemuncă cu smart working-ul. Sunt două lucruri diferite. Cea de-a doua formă de muncă este una inteligentă. Prima nu este întotdeauna aşa. În ultimii 20 de ani, tehnologiile digitale şi, mai ales conexiunea la internet, au permis utilizarea acestor noi forme de muncă. Dar ideea nu este atât de nouă precum pare.

Cel puţin până la revoluţia industrială, activităţile care combinau casa şi locul de muncă în acelaşi spaţiu fizic erau majoritare. Tipicul atelier cu camere la etajul doi. Şi, de asemenea, fermele şi birourile de la domiciliu ale scriitorilor, medicilor sau notarilor. Munca la domiciliu nu este o activitate deloc nouă. Nouă este munca la domiciliu fiind conectaţi la un birou central folosind tehnologia informatică.

Telemunca este o idee veche

În decada anilor 1970, odată cu apariţia pe piaţă a primelor computere, unii sociologi s-au gândit la posibilitatea de a realiza multe sarcini de la domiciliu fără a mai fi nevoie să meargă la birou. Austeritatea cauzată de criza petrolului din 1973 a determinat Guvernul Statelor Unite ale Americii să ia în considerare conceptul de telecommuting. Mişcarea datelor în locul mişcării persoanelor.

Şi a şi încercat cineva asta. Proiectul "Alternative Work Arrangement" ce a aparţinut companiei American Telephone and Telegraph (AT &T) a avut ca obiectiv exploatarea tehnologiilor sale de conectivitate pentru ca unii dintre angajaţi să lucreze de acasă sau în centre specifice.

AT &T a şi prezis că telemunca va implica toată populaţia Statelor Unite în 2000. Apoi şi-a redus estimarea la 40% dintre angajaţi.

În realitate, la sfârşitul anilor 90, telemuncitorii din SUA erau în jur de 16 milioane. În Europa, circa 9 milioane. În prezent, este mult mai dificil de stabilit un număr precis, în special datorită hibridizării conceptuale datorită smart working-ului.

Viitorul este smart working-ul

Spre deosebire de telemuncă, smart working-ul presupune flexibilitate şi adaptarea resurselor umane în funcţie de instrumentele disponibile. Mobilitatea este elementul care distinge această formă de muncă la distanţă. Oferă posibilitatea realizării de sarcini din orice loc. Inclusiv propria companie, în medii special create pentru coworking. Sau, din ce în ce mai des, în huddle rooms, spaţii destinate întâlnirilor scurte şi improvizate.

Telemunca clasică se bazează pe ideea că lucrătorul are o locaţie fixă, dar diferită de sediul companiei. În mod normal este vorba de locuinţa sa. Compania încearcă să transfere responsabilităţi de la locul de muncă la domiciliul lucrătorului. Smart working-ul, în schimb, necesită ca firma şi lucrătorul să redefinească metodele de lucru în termeni de loc şi timp într-o manieră flexibilă. Munca inteligentă presupune şi revizuirea funcţiei biroului, transformarea lui într-un loc de colaborare şi întâlnire cu clienţii.

Pentru companii, atât private, cât şi publice, munca inteligentă este foarte comodă. Implică mai puţine costuri energetice şi de întreţinere. Cu toate acestea, trebuie dezvoltate noi canale pentru gestionarea echipelor virtuale. Birourile fizice de resurse umane, de exemplu, pot fi înlocuite de platforme ale reţelelor de socializate ale companiei. Acestea, datorită inteligenţei artificiale, pot deveni mai eficiente prin introducerea asistenţilor virtuali.

Instrumente esenţiale pentru telemuncă

Pentru a fi fericiţi şi productivi de la distanţă, smart workerii (lucrătorii inteligenţi) trebuie să dispună de instrumente specifice pentru nevoile lor. Este necesar să aibă căşti hands free anti-zgomot. Fie într-un birou, într-un bar, într-un parc, fie indiferent unde lucrează. Trebuie să se izoleze de mediul înconjurător.

La nivel de sănătate, ideal ar fi să aşeze computerul pe un suport, pentru ca ochii să fie mereu la acelaşi nivel cu marginea superioară a ecranului. Un lucru perfect ar fi folosirea unui scaun şi a unei tastaturi ergonomice. Pentru protejarea vederii se pot utiliza şi programe care adaptează culoarea ecranului la ora din zi.

În ceea ce priveşte aplicaţiile şi instrumentele utile pentru a colabora mai bine cu o echipă la distanţă, alegerea este foarte amplă. De la produse de la Google (Drive, Docs, Sheets etc.) la aplicaţii precum Skype şi programe pentru menţinerea concentrării precum FocusBooster. Nu poate lipsi nicio power bank. O baterie externă pentru încărcarea telefonului mobil şi a laptop-ului în orice situaţie.

Pentru a lucra bine nu trebuie să fiţi la birou, ci trebuie să ştiţi să transformaţi fiecare spaţiu într-un loc de muncă. Este nevoie de o mentalitate diferită şi de instrumente adecvate. Munca de la domiciliu nu presupune desfăşurarea unei activităţi în pijama. Este o schimbare de perspectivă care reprezenta viitorul.

Dar trebuie privită ca un lucru serios, de ambele părţi, atât de angajator, cât şi de lucrător. De asemenea, este important ca angajatorul să ia legătura cu Euramis, o firma de protecţia muncii din Bucureşti pentru a-l ajuta să descopere care sunt reglementările SSM privind activitatea de telemuncă.

Echipa Euramis, cu experienţă vastă în securitatea muncii, pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi, o platformă e-learning de instruire/testare a salariaţilor la domiciliu. Pentru mai multe detalii despre această platformă şi despre evaluarea riscurilor SSM la domiciliu, echipa Euramis Consulting stă oricând la dispoziţie potenţialilor clienţi. (C)