Situaţia tensionată din Orientul Mijlociu, care a dus la anularea mai multor curse de către marile companii aeriene către Tel Aviv, are ca efect imediat majorarea costurilor pentru transporturile de mărfuri cu 10-15% şi la explozia preţurilor transportului de persoane, potrivit site-urilor israeliene de ştiri Jerusalem Post, Calcalist, The Times of Israel şi N12.
Amintim că, printre companiile globale care şi-au anulat cursele către Israel în această perioadă, se numără Delta Airlines, United Airlines, Lufthansa Group (Lufthansa, Swiss Air, Austrian Airlines, Brussels Airlines, Eurowings), Iberia Express, Air Europa, Aegean, Air India, Fly Dubai, ITA, KLM, LOT, Vueling, Tarom şi Wizz Air.
Dacă perioada în care zborurile efectuate de companiile străine va fi mai mare decât cea de după evenimentele din 7 octombrie 2023 sau de după atacarea Israelului de către Iran în 13-14 aprilie 2024, companiile din Ţara Sfântă se tem de o penurie privind medicamentele, echipamente medicale şi alte echipamente electronice, notează sursele citate, care afirmă că 50% din transportul de mărfuri înspre şi dinspre Israel se efectuează pe cale aeriană, chiar şi prin intermediul avioanelor de pasageri.
Potrivit Asociaţiei Producătorilor din Israel, 60% din mărfurile importate reprezintă medicamente şi diferite materiale necesare industriei electronice. Pentru a menţine continuitatea procesului de producţie, antreprenorii au apelat la ministrul de finanţe, Bezalel Smotrich şi la ministrul economiei, Nir Barkat, solicitând înfiinţarea unui mecanism care să asigure o circulaţie fluentă a mărfurilor către şi dinspre Israel cu acordarea de despăgubiri pentru companiile aeriene, pentru ca majorările de tarife să nu fie suportate de mediul de afaceri.
Potrivit datelor înregistrate la finalul lunii iunie de autoritatea aeronautică din Israel, volumul de mărfuri care a părăsit ţara respectivă prin intermediul curselor aeriene s-a ridicat la 28.000 tone, în timp ce pe calea aerului au intrat în Ţara Sfântă 27.800 tne de mărfuri.
Companiile israeliene El Al şi Arkia continuă să opereze pe cursele din portofoliu, dar din cauza gradului ridicat de ocupare şi a numărului limitat de aeronave de care dispun se confruntă cu dificultăţi mari în satisfacerea cererii. Iar acest lucru se vede în preţurile biletelor de avion, care pentru cei care doresc să zboare înspre şi dinspre Cipru au ajuns la 300 dolari, iar pentru anumite curse dinspre Atena spre Tel Aviv au fost vândute bilete la preţul de 1000 dolari bucata, potrivit Jerusalem Post, ceea ce a atras nemulţumirea ministrului Transporturilor din Israel, Miri Regev. Aceasta, într-o dezbatere la care a participat şi Oz Berlowitz, CEO-ul companiei aeriene Arkia, a declarat, potrivit sursei citate: "O mie de dolari pentru un bilet de avion din Atena este un preţ nerezonabil". Declaraţia a venit după ce şeful companiei Arkia a afirmat că preţul unui bilet pentru pasageri înspre şi dinspre Atena este stabilit de sistemul informatic al companiei ca răspuns la cererea mare.
Miri Regev i-a avertizat pe cei care doresc să zboare înspre şi dinspre Israel că preţurile zborurilor ar putea creşte şi mai mult la zborurile dus-întors, spunând, potrivit Jerusalem Post care citează postul tv N12: "Dacă zburaţi, este posibil să trebuiască să plătiţi mai mult pentru întoarcere; acest lucru ar trebui să fie luat în considerare de dumneavoastră".
Potrivit unei analize efectuate de postul TV N12, săptămâna trecută, aeroportul Ben Gurion a fost la vârf de activitate, cu aproximativ 75.000 de israelieni şi 434 de curse aeriene. În urma ameninţărilor venite dinspre Iran la finalul săptămânii şi a anulării curselor de către companiile aeriene din străinătate, numărul de călători a scăzut la 55.000 de călători duminică, fiind operate doar 329 de zboruri.
În acest timp, Antony Blinken, secretarul de stat american, discută cu liderii statelor din zona Orientului Mijlociu pentru refacerea coaliţiei privind apărarea aeriană a Israelului, coaliţie ce a activat în parioada 13-14 aprilie 2024. Atunci, un atac masiv cu drone şi rachete din Iran a fost dejucat de o coaliţie care cuprindea Israel, Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Qatar, Egipt, Iordania, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Bahrain. Menţionăm că, în urmă cu două zile, Antony Blinken le-a transmis omologilor din ţările G7 că Washingtonul crede că un atac iranian asupra Israelului ar putea avea loc în maximum 48 de ore, precizând însă că SUA nu cunosc momentul exact al planificării atacului iranian.
Autorităţile egiptene au anunţat însă că acum nu vor participa la o astfel de coaliţie militară regională, potrivit cotidianului qatarez Al-Arabi Al-Jadid, citat de The Times of Israel. Mai mult, Egiptul îşi va închide spaţiul aerian pentru orice acţiune militară care ar ameninţa securitatea regională, adică inclusiv pentru eventualele rachete trase din Yemen către Israel de către rebelii houthi.
Mişcarea autorităţilor de la Cairo are loc în contextul în care Iranul a refuzat solicitarea SUA ca represaliile asupra Israelului stabilite în urma uciderii lui Fuad Shukr - lider militar al Hezbollah şi Ismail Haniyeh - liderul Hamas - să nu depăşească o anumită limită şi să nu ducă la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.
Între timp, în Israel a ajuns ieri generalul Michael Kurilla, comandantul CENTCOM al SUA, care ar urma să coordoneze forţele coaliţiei regionale de apărare. Sosirea generalului american în Israel a avut loc în aceeaşi zi cu emiterea de către Iran a unei notificări de operaţiuni de zbor pentru centrul, vestul şi nord-vestul ţării, notificare prin care sfătuiesc aeronavele să-şi schimbe rutele iniţiale. Notificarea a fost emisă după ce autorităţile de la Teheran au declarat ieri că Iranul nu caută să escaladeze tensiunile regionale, dar consideră că trebuie să pedepsească Israelul pentru a preveni o instabilitate ulterioară, şi au cerut Statelor Unite să înceteze sprijinirea Israelului, pe care l-au definit drept stat agresor.
În acest context, potrivit Agenţiei France Press Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a solicitat detensionarea urgentă a situaţiei din Orientul Mijlociu: "Sunt profund îngrijorat de riscul crescut al unui conflict mai larg în Orientul Mijlociu şi rog toate părţile, împreună cu acele state cu influenţă, să acţioneze de urgenţă pentru a reduce riscurile actualei situaţii precare".
În ceea ce priveşte atacul pe care Israel îl aştepta aseară, la închiderea ediţiei, din partea Iranului, Yoav Gallant, ministrul israelian al apărării, a declarat că IDF este pregătită să treacă rapid de la apărare la ofensivă.