THE CONVERSATION ANTICIPEAZĂ URMĂTOAREA CRIZĂ FINANCIARĂ DIN SUA: Tsunami de falimente personale

Pe măsură ce tot mai mulţi americani îşi pierd total sau parţial veniturile şi se luptă cu datorii în creştere din cauza efectelor economice ale pandemiei de coronavirus, o altă criză apare la orizont: un val de falimente personale, potrivit site-ului theconversation.com, care aduce în atenţie soluţia falimentului personal, ce poate amâna sau şterge mai multe tipuri de creanţe şi poate opri excutările silite, confiscarea de bunuri şi popririle salariale. Dar, sursa avertizează că sistemul falimentelor personale este dificil de abordat chiar şi în perioadele normale, nu cum este cea actuală, mai ales pentru minorităţi, vârstnici şi cei din mediul rural.

Potrivit unei cercetări realizate de theconversation.com în baza datelor Bloomberg Law, în ultimele zece zile ale lunii martie, când statele americane au început să lanseze măsurile de carantină, solicitările de plasare sub protecţia Capitolului 13 din Legea falimentului (care priveşte rezolvarea datoriilor personale într-o perioadă de trei-cinci ani) au scăzut cu 45% comparativ cu ultimele zece zile ale lunii martie 2019. Totodată, solicitările din întreaga lună aprilie - când majoritatea statelor erau în carantină - au scăzut cu 60%, în timp ce înregistrările pentru plasarea sub protecţia Capitolului 7 care presupune falimentul personal (respectiv lichidarea bunurilor), s-au redus cu 40%.

Această evoluţie arată că mijlocul unei pandemii nu este cel mai bun moment pentru a depune cererea de declarare a falimentului din cauza accesului fizic limitat la multe instanţe specializate. În plus, conform sursei, grupurile sociale care sunt deja vulnerabile abordează mult mai greu instanţele de faliment, dat fiind că aceasta este o procedură care presupune acces la tehnologie.

Pandemia de Covid-19 agravează, astfel, provocările existente în ceea ce priveşte accesul la procedura falimentului, într-un moment în care grupurile vulnerabile (care suportă atât impactul economic al pandemiei de coronavirus, cât şi pe cel asupra sănătăţii) ar putea avea cel mai mult nevoie de protecţia sa.

Sursa menţionează că, în situaţia în care americanii cu probleme financiare se gândesc să apeleze la faliment pentru ajutor, vor găsi, probabil, un sistem care nu este pregătit să îi primească.

Acest lucru sugerează, potrivit sursei, că cererile reale pentru plasarea persoanelor sub protecţia falimentului sunt mult mai numeroase decât cele lansate în perioada carantinei.

"Fără mai multă susţinere pentru persoanele fizice, instanţele de faliment din SUA se vor confrunta în curând, probabil, cu un tsunami de depuneri de cereri pentru plasarea sub protecţia Legii falimentului", notează sursa, precizând că nu va fi vorba numai de americanii "de rând", ci şi de companii.

Acest lucru va bloca sistemul judiciar, pe partea insolvenţelor, motiv pentru care mulţi experţi solicită Congresului să alimenteze instanţele de faliment cu mai mulţi judecători şi finanţare. Dar, o primă prioritate ar trebui să fie susţinerea persoanelor fizice, pentru care falimentul este privit ca o ultimă soluţie. Dacă nu se obţine mai mult ajutor, sistemul falimentului poate fi copleşit, potrivit sursei, care aminteşte că mult peste 30 de milioane de persoane din SUA nu au un loc de muncă în prezent, ceea ce pune o presiune majoră pe finanţele acestora.

• Protecţia Legii falimentului ajută o gospodărie medie să şteargă datorii negarantate de aproximativ 50.000 de dolari

Există multe avantaje în solicitarea declarării falimentului personal, conform sursei citate, care aminteşte, spre exemplu, că acestă procedură le poate permite gospodăriilor să evite executarea silită a locuinţelor, evacuările sau confiscarea autoturismelor.

Odată declanşată procedura de faliment, sunt oprite imediat toate eforturile autorităţilor de colectare a datoriilor, popririle şi confiscările de proprietăţi. Procedura se încheie cu descărcarea majorităţii datoriilor negarantate, care duce persoanele aflate în faliment pe drumul către recâştigarea unei anumite stabilităţi financiare.

Procedura menţionată ajută o gospodărie medie să şteargă datorii negarantate de aproximativ 50.000 de dolari, cum sunt împrumuturile pe termen scurt, cardurile de credit şi facturile medicale.

Însă, depunerea documentelor pentru faliment vine cu unele costuri, notează sursa, precizând că în anumite cazuri prevăzute de Capitolul 7 al Legii, atunci când proprietatea unui debitor este vândută şi distribuită creditorilor, gospodăriile ar putea fi obligate să predea o parte din activele lor.

Totodată, scrie sursa, calea către stabilitatea financiară post-faliment este greoaie. Spre exemplu, reorganizarea prevăzută în Capitolul 13 presupune, în unele cazuri, ca gospodăriile să se angajeze să efectueze plăţi lunare egale cu venitul disponibil pe trei până la cinci ani. Dar, din păcate, majoritatea persoanelor fizice nu sunt în măsură să ţină pasul cu plăţile atât de mult timp şi nu ajung să-şi achite datoriile.

De asemenea, costurile procedurii declarării falimentului în instanţă presupune costuri, care pot fi substanţiale. Sursa precizează că onorariile avocaţilor sunt, în medie, de 1.225 - 3.450 de dolari. Taxele judiciare sunt de peste 300 de dolari şi, desigur, există şi alte dezavantaje, cum sunt stigmatul social, creditul negativ şi veniturile viitoare mai mici.

Sursa precizează că sunt şi persoane care se reprezintă pe cont propriu în instanţă, ca să evite onorariile avocaţilor. Este vorba despre aproximativ 9% din cazurile de faliment, potrivit theconversation.com, care menţionează că aceste persoane au, de obicei, venituri mai mici şi mai puţine active, şi astfel nu pot suporta costurile pentru angajarea unui avocat.

Cu toate acestea, sursa precizează că plasarea sub protecţia Legii falimentului este, pentru americanii care se confruntă cu probleme financiare, una dintre puţinele opţiuni viabile de rezolvare a situaţiei, în special în condiţiile în care pandemia nu dă semne că se va încheia prea curând.

Amintim că numărul americanilor care au depus, de la mijlocul lunii martie, cereri pentru acordarea de ajutor de şomaj a depăşit nivelul record de 38,6 milioane, în condiţiile în care măsurile impuse de pandemie au oprit brusc activitatea economică şi au generat concedieri masive.

La data de 21 mai, Departamentul Muncii din SUA a anunţat că numărul cererilor de ajutor de şomaj a urcat, în săptămâna anterioară, cu 2,4 milioane, dar cifra este, totuşi, mai mică decât nivelul de 2,6 milioane înregistrat cu o săptămână mai devreme şi decât recordul de 6,9 milioane consemnat într-o săptămână din martie. Analiştii se aşteptau la un nivel de 2,4 milioane pentru săptămâna începută în 11 mai.

Evoluţia şomajului în SUA determină analiştii să prevadă o redresare lentă a economiei. În primul trimestru din 2020, economia Statelor Unite a înregistrat cea mai gravă scădere de după Marea Recesiune, din 2008. Declinul, de -4,8% (în ritm anual), urmează celei mai lungi expansiuni economice din istoria SUA şi a fost generat de blocajul impus prin măsurile stricte adoptate de autorităţi pentru încetinirea răspândirii pandemiei.

De menţionat că, în acest context, gospodăriile şi-au redus drastic achiziţiile de autovehicule, mobilier, îmbrăcăminte şi încălţăminte. De asemenea, s-au prăbuşit încasările din sectorul călătoriilor (transporturi), cel hotelier şi al serviciilor restaurantelor.

Analiştii anticipează accentuarea declinului economic în trimestrul al doilea din 2020, fiind posibil să asistăm la o scădere severă, de până la -40%.

Un sondaj realizat de banca centrală a SUA (Fed) şi CNBC la finele lunii trecute, în rândul analiştilor, arată că economia americană are nevoie de doi ani ca să-şi revină complet din criza provocată de pandemia de coronavirus.