Tinerii îşi doresc continuarea studiilor în străinătate, în ciuda pandemiei şi a Brexit-ului

Dorinţa tinerilor români de a-şi continua studiile în străinătate se menţine la fel de ridicată precum în anii anteriori, în ciuda contextului sanitar dificil din prezent ori a Brexit-ului - Marea Britanie fiind principala destinaţie externă de studiu. Astfel, românii continuă să aplice şi anul acesta la programe de licenţă ori de masterat din Europa, fiind interesaţi îndeosebi de programele de finanţare a studiilor, potrivit Grupului EDUCATIVA, organizaţie care dezvoltă proiecte educaţionale adresate tinerilor.

Până la 8.000 de absolvenţi de liceu şi de licenţă din România aleg, anual, calea studiilor în străinătate, în timp ce numărul total al celor care învăţau peste graniţe se situează în jurul a 35.000, conform datelor UNESCO. De altfel, România ocupă locul cinci în clasamentul ţărilor din Uniunea Europeană cu cei mai mulţi studenţi internaţionali, conform comunicatului de presă.

Destinaţiile preferate de români sunt Marea Britanie, Franţa, Spania, Danemarca şi Olanda. Posibilitatea de a studia într-o limbă străină, multiculturalismul, avantajul de a căpăta experienţă profesională încă de pe băncile facultăţii, dar şi programele universitare bine adaptate cerinţelor pieţei muncii se numără printre beneficiile care îi conving pe români să îşi dorească să studieze în străinătate.

Costurile studiilor în Europa diferă foarte mult de la ţară la ţară şi vizează atât taxele universitare, cât şi cheltuielile de cazare sau cele necesare traiului zilnic în statul respectiv. Spre exemplu, taxele de şcolarizare în universităţile de stat din Marea Britanie - principala destinaţie de studiu vizată de tinerii români - vor creşte începând cu anul viitor, în contextul Brexit-ului. Până acum, taxele de studiu puteau ajunge până la 9.250 lire sterline/an pentru programele de licenţă din Regatul Unit sau chiar 20.000 de lire sterline/an pentru programele de masterat. În contextul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, începând cu 2021, taxele de şcolarizare pentru universităţile din Regat vor creşte pentru studenţii europeni, inclusiv pentru cei români, ajungând să varieze între 10.000 şi 30.000 de lire sterline/an şi depăşind, astfel, posibilităţile financiare ale multor potenţiali studenţi.

Potrivit datelor EDUCATIVA, 50% dintre studenţii din Comunitatea Economică Europeană care sunt admişi în cadrul unui program universitar ori post-universitar din afara ţării de rezidenţă aleg să nu plece în străinătate din cauza lipsei posibilităţilor de finanţare.

Alexandru Ghiţă, fondator al Grupului EDUCATIVA şi al FINS, a declarat: "Dacă în anumite ţări, taxele şcolare sunt gratuite, în alte state sunt destul de ridicate. De asemenea, în unele ţări, taxele pot fi acoperite de împrumuturi guvernamentale, însă nu toate ţările oferă această variantă. Astfel, noi am identificat această nevoie de a asigura tinerilor români o soluţie facilă de finanţare a studiilor prin FINS. O vedem ca pe o investiţie în viitor, în profesionalizarea tinerilor, oferindu-le şansa de a studia şi experimenta o altă cultură, ca apoi să se întoarcă cu know-how-ul şi dorinţa de a implementa acasă lucrurile învăţate"

Contextul pandemic dificil, restricţiile sanitare, precum şi evenimentele politice încep să influenţeze condiţiile de finanţare ale programelor obişnuite de creditare. Spre exemplu, din cauza Brexit-ului, Marea Britanie - cea mai căutată destinaţie de studiu de către tinerii români - nu va mai oferi, începând cu 2021, sistemul de împrumuturi guvernamentale pentru studiile studenţilor europeni, iar numărul celor care îşi vor mai permite să plece la studii în UK se va diminua considerabil, sunt de părere consultanţii educaţionali, aminteşte comunicatul de presă.

"Cei mai mulţi dintre tinerii români care vor să înveţe în alte state europene nu au avut până în prezent opţiuni financiare potrivite. Cu FINS schimbăm radical acest peisaj, oferind soluţii avantajoase, create special pentru a se mula pe nevoile şi posibilităţile reale ale studenţilor", a adăugat Alexandru Ghiţă.