Peste jumătate dintre tinerii din mediul urban, cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani, sunt în primul rând preocupaţi în legătură cu situaţia economică a României (64%), conform studiului cantitativ realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă la finalul anului 2015, remis redacţiei.
Întrebaţi care ar fi primele probleme de care s-ar ocupa în situaţia în care ar deveni un leader mondial, 5 din 10 tineri români au mai menţionat terorismul şi încălzirea globală & poluarea.
Un procent covârşitor al acestora (98%) consideră că progresul nu este despre a consuma mai mult, ci despre a consuma mai bine. De asemenea, ei consideră în proporţie de 88% că societatea ar fi una mai bună dacă oamenii ar fi mai concentraţi pe a împărţi lucruri cu ceilalti şi nu pe a le deţine.
Procentul cel mai ridicat în rândul tinerilor este întâlnit în cazul utilizării serviciilor de crowdfunding (28%), car sharing-ul fiind menţionat de 18% dintre aceştia, în timp ce apartment sharing-ul şi ride sharing-ul de un procent de doar 13% şi, respectiv, 11%, fiind concepte de business aflate încă la început.
"Fiind o generaţie interconectată şi crescând cu ştiri şi informaţii referitoare la criza economică, schimbările climatice şi sărăcie, aceşti tineri deţin puterea şi încrederea că pot schimba lumea. Considerându-se informaţi şi cu acces permanent atât la lumea din jurul lor, cât şi la lumea aflată departe de ei, tinerii actuali simt însă şi nevoia de a fi diferiţi unii de ceilalţi. Conform studiilor calitative desfăşurate de noi, aceştia aleg să utilizeze branduri care le oferă experienţe aspiraţionale şi noi modalităţi de exprimare a personalităţii lor. Ei nu mai sunt atraşi de campaniile ce le oferă «şansa» de a-şi personaliza produsele, ei vor să definească branduri şi să facă parte din ADN-ul lor", afirmă Lăcrămioara Loghin, coordonatorul studiului.
Tinerii nu sunt însă caracterizaţi numai de implicare şi dorinţa de a schimba lumea, deoarece ei sunt generaţia "acum" şi "aici", căreia nu-i convine să aştepte şi care se remarcă printr-o nevoie permanentă de viteză. Mai mult, fiind crescuţi cu Facebook, Twitter, Youtube, Instagram, WhatsApp, Snapchat, ei sunt disponibili oricând şi oriunde.
Dacă în Occident, Twitter şi Instagram sunt cele mai utilizate platforme sociale, în România Facebook-ul se bucură în continuare de cea mai mare popularitate în rândul tinerilor. Tinerii din afară sunt însă mult mai precauţi când vine vorba de conţinutul pe care îl share-uiesc pe această reţea de socializare, datorită faptului că părinţii sau alte rude deţin un cont pe Facebook.
Un număr de 9 din 10 tineri români aleg însă să utilizeze Facebookul zilnic. Pentru WhatsApp optează zilnic 5 din 10 tineri, în timp ce pentru Instagram 2 din 10. Twitter nu se află pe lista preferinţelor tinerilor din România, mai puţin de 1 din 10 fiind activ zilnic pe această reţea de socializar, se mai arată în studiu.