Top zece priorităţi electorale pentru Trump şi Harris

Alegerile prezidenţiale din SUA din 2024 sunt definite de două viziuni diametral opuse, reprezentate de candidatul republican Donald Trump şi vicepreşedintele în funcţie, democrata Kamala Harris. Fiecare propune soluţii contrastante pentru provocările cu care se confruntă SUA, de la economie şi imigraţie până la educaţie şi reforme sociale.

Prin prisma unei analize a celor zece priorităţi electorale din programele celor doi candidaţi principali pentru funcţia de preşedinte al SUA, reţinem următoarele:

- În ceea ce priveşte economia şi fiscalitatea, în timp ce Donald Trump vizează o abordare economică naţionalistă, incluzând reducerea taxelor pe veniturile medii şi mari şi impunerea unor tarife de import ridicate pentru produsele chinezeşti, în ideea de a susţine producţia americană şi de a diminua influenţa economică a Chinei, Kamala Harris promovează o politică de taxare progresivă, favorizând creşterea impozitelor pentru cei bogaţi şi reinvestind în infrastructură şi energie verde pentru crearea de noi locuri de muncă şi creştere economică sustenabilă.

- Legat de imigraţia ilegală masivă cu care se confruntă SUA, dacă Donald Trump pledează pentru măsuri drastice, inclusiv eliminarea programului DACA - Deferred Action for Childhood Arrivals (Amânarea Deportării pentru Sosirile în Copilărie, introdus în 2012 de preşedintele Barack Obama) şi interzicerea accesului imigranţilor ilegali la beneficiile sociale, împreună cu o securizare mai strictă a graniţelor, Kamala Harris susţine reforme menite să asigure o cale legală către cetăţenie pentru imigranţi şi să menţină DACA activ, concentrându-se pe o abordare umană şi incluzivă.

- În politica externă, Donald Trump îşi menţine poziţia izolaţionistă prin continuarea politicii "America First", inclusiv retragerea din acorduri internaţionale şi introducerea de restricţii asupra investiţiilor străine. În schimb, Kamala Harris militează pentru cooperare internaţională şi alianţe puternice pentru combaterea problemelor globale precum schimbările climatice şi promovarea drepturilor omului. În ceea ce priveşte politica externă, cei doi candidaţi au prezentat viziuni distincte privind relaţiile SUA cu Uniunea Europeană şi cu aliaţii din NATO.

Fostul preşedinte Donald Trump a manifestat, în trecut, o atitudine critică faţă de NATO, solicitând aliaţilor europeni să-şi mărească cheltuielile pentru apărare şi ameninţând cu retragerea SUA din alianţă dacă aceste cerinţe nu sunt îndeplinite. În campania prezidenţială actuală, Trump a reiterat intenţia de a impune tarife suplimentare asupra importurilor din UE, argumentând că acest lucru ar proteja interesele economice americane. De asemenea, el a exprimat dorinţa de a renegocia acordurile comerciale cu UE pentru a obţine condiţii mai favorabile pentru SUA, potrivit unui articol publicat de Financial Times. În ceea ce priveşte NATO, jurnaliştii de la New York Post susţin că Donald Trump a subliniat necesitatea ca statele membre să-şi respecte angajamentele financiare şi a sugerat că, în absenţa acestora, SUA ar putea reconsidera nivelul de implicare în alianţă. Această poziţie a generat îngrijorări în rândul aliaţilor europeni cu privire la angajamentul SUA faţă de securitatea colectivă.

În schimb, Kamala Harris a susţinut întărirea relaţiilor transatlantice şi consolidarea alianţelor tradiţionale. Potrivit agenţiei Associated Press, Harris a subliniat importanţa NATO ca pilon al securităţii globale şi a reafirmat angajamentul SUA faţă de apărarea colectivă. Kamala Harris a evidenţiat necesitatea cooperării strânse cu UE în domenii precum schimbările climatice, securitatea cibernetică şi comerţul internaţional.

În cadrul unei dezbateri recente, Harris a criticat abordarea lui Trump faţă de NATO şi a subliniat că, sub conducerea sa, SUA ar continua să sprijine Ucraina în faţa agresiunii ruseşti, menţionând că o administraţie Trump ar putea forţa Ucraina să cedeze teritorii.

- În Sănătate, Donald Trump doreşte desfiinţarea Obamacare (Numele popular al Legii privind Protecţia Pacientului şi Îngrijirea Accesibilă, adoptată în 2010 sub preşedintele Barack Obama. Scopul principal al acestei legi este de a face asigurările de sănătate mai accesibile şi mai echitabile pentru cetăţenii americani, în special pentru cei cu venituri mici şi fără acces la asigurări prin angajator) şi reducerea implicării statului în asigurările de sănătate. Spre deosebire, Kamala Harris vrea să extindă accesul la asigurările de sănătate printr-o opţiune publică, accesibilă tuturor cetăţenilor.

- Donald Trump nu este de acord cu planurile verzi privind combaterea schimbărilor climatice şi de aceea, în acest domeniu, candidatul republican promovează energiile convenţionale, dorind să renunţe la implementarea reglementărilor privind emisiile şi să oprească proiectele de energie eoliană şi solară. În schimb, Kamala Harris pledează pentru investiţii masive în energie regenerabilă şi obiective stricte de reducere a emisiilor pentru a combate schimbările climatice.

- Legat de reforma Justiţiei Penale din SUA, fostul preşedinte american doreşte prioritizarea unor măsuri punitive şi susţinerea forţelor de ordine, cu mai puţin accent pe reformă. În schimb, fostul procuror Kamala Harris, actual vicepreşedinte al SUA militează pentru reforma justiţiei penale, inclusiv reducerea pedepselor pentru infracţiuni non-violente şi promovarea reabilitării.

- În ceea ce priveşte politicile sociale şi drepturile civile, Donald Trump are o poziţie conservatoare, intenţionând să limiteze drepturile LGBTQ+ şi să interzică anumite intervenţii medicale legate de identitatea de gen. Contracandidatul său, Kamala Harris susţine extinderea drepturilor LGBTQ+ şi susţine măsuri pentru prevenirea discriminării.

- În domeniul Educaţiei, Trump sprijină şcolile charter şi educaţia la domiciliu, cu un rol diminuat pentru guvernul federal în educaţia publică, în timp ce Kamala Harris prioritizează finanţarea educaţiei publice şi sprijină incluziunea şi diversitatea în sistemul de învăţământ.

- În ceea ce priveşte telecomunicaţiile şi în special internetul, Donald Trump propune restricţionarea influenţei platformelor sociale şi limitarea investiţiile străine în tehnologia americană. Kamala Harris pledează însă pentru o reglementare sporită a marilor platforme tehnologice, pentru protejarea datelor personale şi combaterea dezinformării.

- Una dintre cele zece priorităţi este reforma electorală promisă de ambii candidaţi, dar în mod diferit. Astfel, în timp ce Donald Trump susţine introducerea unei zile unice de vot şi eliminarea votului prin corespondenţă pentru a combate aşa-zisa fraudă electorală, Kamala Harris doreşte extinderea accesului la vot prin înregistrarea automată şi susţinerea votului prin corespondenţă.

Aceste diferenţe de mai sus subliniază viziunile opuse ale celor doi candidaţi în privinţa viitorului Americii, marcând o alegere crucială pentru direcţia pe care o va lua ţara. De aceea, votul de astăzi este foarte important pentru direcţia pe care va merge în viitor SUA.

Citeşte Cine calcă pe Constituţie?