Tot mai puţine companii româneşti se pregătesc pentru intrarea pe Piaţa Unică

Numărul societăţilor autohtone care au început programe de pregătire pentru intrarea pe Piaţa Unică este în scădere, iar companiile care nici măcar nu au demarat acest proces sînt din ce în ce mai multe. Raportul "CAPE III (ediţia a IV-A) privind stadiul pregătirilor firmelor pentru Piaţa Unică" arată că, în acest an, doar 30% din societăţile analizate au un proiect de pregătire în vederea aderării, comparativ cu 41,7% - în 2003. De asemenea, ponderea celor care nu au nici un astfel de program a crescut la 56,4% în 2004, de la 42,8% în anul precedent.

Totuşi, românii continuă să fie optimişti în ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, 78% din întreprinzătorii chestionaţi au declarat că sînt optimişti, aşteptîndu-se la o creştere a competitivităţii pe termen lung sau la o transparenţă sporită a practicilor de afaceri pe piaţă naţională.

• Întreprinzătorii ignoră legislaţia comunitară, motivînd că ei îşi desfăşoară activitatea doar pe plan intern

Interesul companiilor autohtone pentru legislaţia europeană şi implicaţiile aderării este în scădere. Doamna Ancuţa Conta, coordonatorul naţional "CAPE III", afirmă că unii întreprinzători nu sînt interesaţi de legislaţia comunitară, întrucît nu exportă în statele membre UE. Doamna Conta a explicat că această afirmaţie este îngrijorătoare pentru că arată lipsa de interes a ceea ce înseamnă intrarea pe Piaţa Unică.

Raportul "CAPE III" notează că, dacă în 2003 procentul respondenţilor care aveau informaţii complete despre legislaţia europeană din domeniul lor de activitate era de 7%, în acest an, ponderea acestora a scăzut la numai 4%. În plus, procentul celor care cunosc doar părţi din legislaţia UE a scăzut la 52%, faţă de 62%, cîţi erau în 2003.

Totuşi, cei mai mulţi au specificat că au nevoie de informaţii legate de legislaţia UE şi a stadiului actual de implementare din ţara noastră. În acest sens, companiile preferă obţinerea informaţiilor de la Camera de Comerţ sau din surse on-line (internet).

O altă sursă de informare apreciată de întreprinzătorii autohtoni o constituie partenerii de afaceri din statele membre ale Uniunii. Spre deosebire, spun cei intervievaţi, partenerii locali oferă informaţii de slabă calitate, cu un grad ridicat de neîncredere. De acelaşi calificativ "se bucură" şi informaţiile oferite de ministere şi Guvern. Spre exemplu, echipa naţională de negociere a aderării la UE este pe ultimul loc în topul surselor de informare, iar centrele "Euro Info" se află pe la jumătatea clasamentului.

La nivel macroeconomic, companiile naţionale estimează gradul de armonizare legislativă la 2,1, pe o scală de la 1 la 4, unde 4 reprezintă adoptarea în totalitate a acquis-ului comunitar. Din totalul celor chestionaţi, doar opt procente au estimat costurile de armonizare cu legislaţia europeană. Dintre aceştia, 43% estimează cheltuielile la mai puţin de jumătate de milion de euro, în timp ce alţi 40% se aşteaptă la un cost de armonizare de peste 1,5 milioane de euro.