Sistemul RO e-Transport ar trebui eliminat complet sau, cel puţin, legislaţia ar trebui modificată semnificativ pentru ca această raportare efectuată în vederea obţinerii codurilor UIT să nu mai reprezinte o povară administrativă semnificativă pentru companii, care, în acest moment, sunt nevoite să aloce resurse umane şi tehnice importante pentru a se conforma. Acesta este în contradicţie clară cu tratatele, directivele şi regulamentele Uniunii Europene, precum şi cu principiul proporţionalităţii, în condiţiile în care, în România există deja măsuri alternative pentru combaterea fraudei fiscale în comerţul internaţional, consideră Alexandru Pop, Tax Manager în cadrul TPA România, companie de top în Europa Centrală şi de Est, specializată în contabilitate, consultanţă fiscală, consultanţă juridică şi audit, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.
Experţii TPA România au elaborat şi trimis spre analiză autorităţilor europene documentul "Sistemul RO e-Transport în contextul reglementărilor UE şi internaţionale", care analizează incompatibilitatea sistemului RO e-Transport cu tratatele, directivele şi regulamentele Uniunii Europene. Documentul detaliază efectele negative asupra companiilor şi mediului de afaceri din România şi oferă recomandări concrete pentru îmbunătăţirea situaţiei.
"Sistemul RO e-Transport este privit ca un mecanism destinat combaterii fraudei şi reducerii decalajului de TVA. Unul dintre principalele obiective ale sistemului RO e-Transport, conform OUG nr. 41/2022 ("OUG nr. 41/2022"), este îmbunătăţirea colectării impozitelor la buget, în special a TVA-ului. Dar acesta încălcă sau este incompatibil cu principiile internaţionale care stau la fundamentul pieţei unice a UE: proporţionalitatea, libera circulaţie a mărfurilor în cadrul UE, eliminarea controalelor şi verificărilor la frontierele statelor membre ale UE potrivit Codului Frontierelor Schengen. În plus, avem exemplul Ungariei care, în 2017, a fost supusă unei proceduri de infringement pentru un sistem de raportare similar cu cel implementat de RO e-Transport în România. Chiar dacă sistemul maghiar era mai simplu decât cel românesc, Comisia Europeană a concluzionat că normele contravin principiilor de neutralitate şi de proporţionalitate şi libertăţii de a desfăşura afaceri - libertate garantată de Carta Drepturilor Fundamentale a UE", explică Sorana Cernea, Managing Partner al TPA România.
Sistemul RO e-Transport, alături de RO e-Factura şi SAF-T, face parte din eforturile de digitalizare accelerate ale administraţiei fiscale, susţinute de Guvernul României, pentru combaterea evaziunii fiscale. Scopul iniţial al OUG nr. 41/2022 a fost acela de a se concentra exclusiv asupra mărfurilor cu risc fiscal ridicat. Cu toate acestea, ordonanţa a extins obligaţiile utilizatorilor sistemului RO e-Transport şi asupra mărfurilor care nu sunt considerate cu risc fiscal ridicat. Neconformitatea înregistrării acestor bunuri poate atrage sancţiuni în cuantum între 20.000 şi 100.000 de lei pentru persoanele juridice, precum şi confiscarea contravalorii bunurilor neraportate.
Experţii TPA România constată că practica recentă a firmelor demonstrează clar că procedura de conformare reprezintă o povară administrativă semnificativă. În mod evident, aceasta necesită resurse umane şi tehnice considerabile pentru a monitoriza şi declara în timp util datele necesare în sistem. Acest proces implică costuri ridicate şi ajustări ale infrastructurii IT pentru companiile mai mari, necesare pentru a respecta obligaţiile de raportare. În plus, unele situaţii implică necesitatea disponibilităţii resurselor 24 de ore din 24 pentru a face modificări sau a obţine coduri UIT, având în vedere imprevizibilitatea timpilor de aşteptare la frontiere sau schimbările din motive obiective ale vehiculelor de transport, care pot interveni în afara programului normal de lucru.
Experţii TPA au constatat că legislaţia şi ghidurile disponibile sunt neclare şi incomplete, nefiind adaptate pentru a acoperi numeroasele situaţii întâlnite frecvent în practică. În plus, companiile se confruntă cu provocări specifice în cazul achiziţiilor intracomunitare efectuate prin Incoterms, precum DDP/DAP, unde furnizorii străini sunt responsabili pentru transport, lăsând companiile româneşti dependente de terţe părţi pentru îndeplinirea procedurilor naţionale de conformitate.
"Analizând toate datele necesare pentru generarea codului UIT, se poate presupune că furnizorii străini pot fi reticenţi în a coopera, deoarece trebuie să aloce resurse pentru acest flux de informaţii. Aceste obstacole au un impact negativ semnificativ asupra companiilor care acţionează în conformitate cu legea, deoarece întâmpină frecvent situaţii care nu pot fi deloc raportate sau nu pot fi raportate corect în sistem. O astfel de situaţie expune companiile riscului amenzilor impuse de legislaţie, care sunt adesea excesive şi nu sunt neapărat direcţionate doar împotriva celor care comit fapte ilicite pentru care acest cadru legal a fost creat iniţial", explică Alexandru Pop, Tax Manager al TPA România.
În România, există deja măsuri alternative la o astfel de raportare extinsă precum cea solicitată de sistemul RO e-Transport, implementate atât la nivel naţional, cât şi în cadrul Uniunii Europene. De exemplu, "Soluţiile rapide din 2020" au introdus cerinţe suplimentare pentru tranzacţiile intracomunitare şi pentru aplicarea scutirii de TVA pentru aceste livrări, determinând modificări ale legislaţiei naţionale care să reflecte aceste reguli.
"O companie se poate afla în situaţia în care respectă pe deplin condiţiile stabilite la nivelul UE, în timp ce nu este conformă cu o regulă naţională, fapt care afectează sever comerţul intracomunitar, generează incertitudine pentru mediul de afaceri şi nu este armonizată cu tratatele şi reglementările UE privind comerţul liber. De asemenea, prin stabilirea obligaţiei de a utiliza sistemul RO e-Transport, legiuitorul român creează un obstacol pentru companiile care aleg să importe mărfuri din alte state membre. Deşi a fost creat ca o formalitate ce trebuie urmată înaintea transportului, în practică sistemul RO e-Transport provoacă întârzieri şi instituie noi controale la graniţa României cu celelalte state membre ale UE. Orice obstacol creat de un stat membru în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul UE constituie o încălcare a Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene", spune Dan Iliescu, Legal Partner al TPA România.
Nu în ultimul rând, există, de asemenea, o lipsă de predictibilitate în ceea ce priveşte lista mărfurilor cu risc fiscal ridicat. Aceasta este stabilită prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi poate fi modificată cu uşurinţă. În scurtul interval de timp de la intrarea în vigoare a OUG nr. 41/2022, lista mărfurilor cu risc fiscal se propune a fi modificată (un proiect de ordin fiind deja publicat în transparenţă decizională în luna aprilie), fiind actualizată pe baza "riscului fiscal evidenţiat în acţiunile de control recente efectuate de autorităţile fiscale". Experţii TPA consideră că, pentru ca această listă să fie relevantă la nivel naţional, riscul ar trebui să fie analizat pe o perioadă mai lungă de timp, iar în cazul menţinerii în vigoare a sistemului RO e-Transport, lista să fie aprobată prin Hotărâre de Guvern pe baza unei analize amănunţite a oportunităţii şi proporţionalităţii includerii unui tip de marfă pe listă, evitând astfel sancţionarea unor companii dintr-un întreg domeniu de activitate din cauza unui caz izolat identificat de autorităţi.
"Sistemul RO e-Transport, deşi conceput pentru combaterea fraudei fiscale, impune sarcini legale şi economice semnificative asupra companiilor. Alinierea cu principiile UE privind proporţionalitatea şi libera circulaţie a mărfurilor este crucială. Factorii de decizie politică ar trebui să ia în considerare eliminarea completă sau cel puţin revizuirea sistemului pentru a reduce povara sarcinilor administrative, iar companiile ar trebui să dezvolte strategii pentru a gestiona eficient raportarea. Ca profesionişti în domeniul fiscal, înţelegem necesitatea combaterii evaziunii şi fraudei fiscale, însă acest scop nu poate justifica implementarea sistemului RO e-Transport prin ordonanţă de urgenţă, fără parcurgerea procesului legislativ constituţional şi fără a documenta şi înţelege consecinţele practice asupra mediului de afaceri", concluzionează Sorana Cernea, Managing Partner al TPA România.