TradeVille: FDI ETF Energie Patria Tradeville - energia electrică rămâne la modă

Chiar dacă ultimii ani au adus schimbări semnificative în cadrul sectorului de energie, atât prin noi reglementări şi strategii, cât şi printr-o volatilitate crescută a preţurilor, acest segment rămâne unul de inters pentru piaţă, întrucât viitorul energetic se vrea fără emisii de carbon, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

În 2022-2023, sectorul energetic european a fost marcat de schimbări geopolitice majore, inclusiv războiul din Ucraina şi şantajul energetic al Rusiei, care au dus la creşterea preţurilor energiei şi la o reevaluare a securităţii energetice. Acest lucru a accelerat discuţiile despre viitorul energetic şi tranziţia de la combustibilii fosili la sursele regenerabile în încercarea de a spori rezistenţa şi durabilitatea, dar a provocat şi o reîntoarcere la modă a investiţiilor în petrol.

În România, peisajul energetic a reflectat principalele provocări europene, cu o dependenţă puternică de combustibilii fosili şi cu o nevoie urgentă de a-şi asigura securitatea energetică. Creşterea preţurilor energiei a subliniat necesitatea unor investiţii şi acţiuni concrete în acest sector, pentru un viitor mai stabil.

• România: consum în scădere, producţie în creştere, iar preţurile se menţin mari

Sectorul energetic din România a fost marcat de un trend descendent al consumului de energie electrică în 2023, acesta fiind cu 7% mai mic în anul curent, şi de o producţie în creştere cu 3% faţă de 2022. Astfel, România a devenit în 2023 un exportator net de energie electrică, înregistrând o creştere a exporturilor fizice de energie cu 63%, în timp ce importurile au scăzut cu 33%.

Printre principalii factori care au dus la formarea acestei situaţii sunt temperaturile mai calde faţă de media ultimilor ani în sezonul rece, consumul mai slab impactat de preţurile ridicate pentru majoritatea bunurilor şi serviciilor, dar şi o încetinire a activităţilor economice la nivel european, care a fost caracterizată drept foarte slabă în prima jumătate a anului 2023.

În ceea ce priveşte mixul de producţie, anul 2023 a favorizat producţia energiei din surse hidro, care a avut o pondere de 37% în total producţie în primele nouă luni ale anului, resursele nucleare s-au menţinut la 19%, producţia din termo-centrale a scăzut la 28%, de la 36%, iar regenerabilele au rămas relativ stabile - circa 17%.

Un alt detaliu important de revăzut sunt preţurile energiei în România, pentru consumatorii de retaill, care au înregistrat una dintre cele mai mari rate de creştere în UE, în prima jumătate a anului 2023, faţă de aceeaşi perioadă din 2022. Astfel, preţurile electricităţii plătite de către consumatorii casnici au crescut cu 134% în cazul României, aceasta fiind depăşită doar de Letonia, care a înregistrat o creştere de 139%.

Pe de altă parte, scăderi ale preţurilor au fost înregistrate în Spania (-41%), Danemarca (-16%) şi Portugalia (-6%).

Exprimate în euro, preţurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici, în prima jumătate a anului 2023, erau cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro/100 kWh), Ungaria (11,6 euro) şi Malta (12,6 euro), iar cele mai mari s-au observat în Olanda (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42 euro) şi Germania (41,3 euro).

• Europa - pusă în dificultate

Conform informaţiilor oferite de Eurostat, preţurile energiei în UE se stabilizează, după ce în ultimii doi ani acestea au fost caracterizate de o instabilitate crescută, care s-a făcut puternic simţită după începerea războiului din Ucraina. Astfel, în prima jumătate a anului 2023, preţurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici din UE au continuat să înregistreze o creştere faţă de aceeaşi perioadă din 2022, de la 25,3 euro/100 kWh la 28,9 euro/100 kWh. Preţurile medii ale gazelor naturale au crescut, de asemenea, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2022, de la 8,6 euro/100 kWh la 11,9 euro/100 kWh în prima jumătate a anului 2023. Aceste preţuri sunt cele mai mari înregistrate de Eurostat până acum.

Preţurile care se menţin înalte dau bătăi de cap economiei ţărilor europene, care chiar dacă s-a dovedit a fi una rezilientă în faţă încercărilor, a încetinit semnificativ în 2023, una dintre cauze fiind şi ratele de politică monetară crescute, care au încetinit acordarea creditelor bancare.

Perspectivele economice pentru UE şi zona euro prevăd o creştere mai lentă şi o inflaţie în scădere în 2023 şi 2024. Cu politici monetare stricte care limitează activitatea economică, se anticipa o revenire timidă a creşterii, susţinută de relaxarea inflaţiei şi stabilitatea pieţei forţei de muncă. Preţurile energiei se aşteaptă să scadă moderat până la sfârşitul lui 2023, apoi să crească uşor în 2024, în timp ce inflaţia în sectorul serviciilor va continua să scadă pe măsură ce cererea se estompează.

Cu toate acestea, războiul Rusiei în Ucraina şi tensiunile geopolitice, împreună cu restricţiile monetare şi riscurile climatice, rămân surse majore de incertitudine, cu potenţialul de a influenţa semnificativ evoluţia economica şi politicile viitoare, notează TradeVille.

• Sectorul de energie electrică la BVB

Pe partea de producţie se plasează companiile Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, cu o creştere atât a veniturilor, cât şi a profiturilor în primele nouă luni ale anului 2023.

Printre principalii factori care au influenţat dinamica pozitivă a Hidroelectrica au fost condiţiile meteo favorabile, care au adus o hidraulicitate peste media din ultimii ani, o dublare a numărului de clienţi faţă de anul trecut şi diminuarea gradului de neîncasare pe segmentul de furnizare.

În cazul Nuclearelectrica, dinamicile rămân relativ stabile, cu o cifră de afaceri în creştere cu 15%, ca urmare a unui preţ mediu ponderat mai mare şi a unei producţii stabile, de +2,9% comparativ cu 2022. Creşterea veniturilor şi scăderea cheltuielilor cu energia electrică achiziţionată au fost însă impactate negativ cu o creştere semnificativă (+1,2 miliarde de lei faţă de primele nouă luni din 2022) a cheltuielilor cu impozitul suplimentar, ceea ce a dus la un profit net similar cu cel de anul trecut.

Pe partea de distribuţie, companiile au arătat rezultate mai slabe, pe fondul scăderii volumelor de energie electrică tarifată cu 5% faţă de anul trecut.

În cazul Transelectrica, compania a înregistrat o scădere cu 14% a veniturilor din activităţile cu profit permis, cauzate de scăderea veniturilor din capitalizarea CPT şi a veniturilor din alocarea capacităţii de interconexiune, mai exact o scădere a volumelor de energie importate şi exportate. Scăderea cu peste 50% a profitului se datorează faptului că în 2023 nu s-au mai înregistrat venituri din capitalizarea CPT la nivelul sumei din perioada similară a anului precedent.

Chiar dacă Electrica este o companie care se ocupă în prezent în principal de furnizare şi distribuţie, societatea are o strategie de diversificare a business-ului pe termen mediu şi lung, având în plan să ajungă până în 2030 la o capacitate de producţie energie de minim 1 GW, atât prin construcţia şi punerea în funcţiune a unor capacităţi de producţie verzi (eoliene şi solare), cât şi prin construirea unei centrale cu ciclu combinat care să funcţioneze pe bază de gaze naturale şi hidrogen.

În primele nouă luni ale anului, compania a înregistrat o uşoară scădere a cifrei de afaceri şi un profit net cu aproape 22% mai mic comparativ cu 2022, pe fondul unor volume de energie distribuită şi furnizată mai mici cu 6,2%, respectiv cu 10%, care au fost parţial compensate de o majorare a tarifelor,

În Europa, marile companii din sectorul energetic au obţinut rezultate mixte în ultimul trimestru, în contextul unui trend al consumului în scădere.

Companiile de pe BVB, din segmentul de producere, distribuţie şi furnizare energie au beneficiat de creşteri semnificative în anul curent, piaţa fiind impulsionată la mijlocul verii trecute de listarea Hidroelectrica, ceea ce a determinat rularea unor volume mai mari şi apariţia unui interes mai sporit din partea investitorilor asupra pieţei de acţiuni.

Şi în Europa se pot observa companii care au avut creşteri ale acţiunii semnificative, printre acestea numărându-se Uniper, Enel şi Engie.

• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în sectorul de energie

Oportunităţi

- Tranziţia la energia regenerabilă: pe măsură ce lumea se orientează către surse de energie mai puţin poluante şi durabile, există o cerere tot mai mare de tehnologii de energie regenerabilă, ceea ce creează oportunităţi semnificative pentru investitori.

- Petrolul nu mai este la modă: planurile de decarbonizare a industriilor creează un mediu favorabil de dezvoltare tuturor companiilor implicate în segmentul de energie electrică, care, pe termen lung, ar trebui să devină principalii furnizori de energie globală.

- Vehicule electrice (EV): creşterea numărului de vehicule electrice determină cererea de energie electrică şi de infrastructură de încărcare, creând oportunităţi de investiţii în sectorul energetic.

Riscuri

- Riscul de reglementare: modificările în politicile şi reglementările guvernamentale pot avea un impact semnificativ asupra sectorului energetic, iar ultimii doi ani au demonstrat că modificări semnificatve în procesele de reglemenatre sau stabilire a preţurilor pot fi schimbate relativ rapid, ceea ce aduce un element de instabilitate pentru investitori.

- Volatilitatea pieţei: preţurile energiei pot fi foarte volatile, fiind influenţate de factori precum evenimentele geopolitice, dezastrele naturale şi schimbările în cerere şi ofertă. Acestea sunt puternic influenţate de condiţiile macroeconomice.

- Riscul tehnologic: schimbările tehnologice rapide ar putea face ca tehnologiile sau infrastructurile existente să devină învechite. Companiile care nu reuşesc să se adapteze pot pierde cote de piaţă.