TradeVille: Grupul BRD are venituri şi profit net în creştere semnificativă

Grupul BRD a raportat, pentru primele şase luni din 2023, creşteri de două cifre la nivelul veniturilor bancare şi al profitului net. Conducerea grupului consideră că aceste rezultate sunt excelente. Producţia de credite a crescut, atingând recorduri la nivelul celor de consum. Între timp, rata creditelor neperformante a atins un nivel minim istoric, iar comunitatea de utilizatori activi ai aplicaţiei de digital banking a crescut semnificativ, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

BRD - Groupe Societe Generale este unul dintre cele mai mari grupuri financiar-bancare din România. Activitatea principală a grupului BRD este oferirea de produse şi servicii bancare către clienţi comerciali şi persoane fizice, prin banca BRD. Totodată, în cadrul grupului se desfăşoară alte activităţi, precum administrarea de active, oferirea de servicii de leasing şi alte servicii financiare. 

BRD este a treia cea mai mare bancă din România, după active. La data de 31 decembrie 2022, aceasta controla o cotă de piaţă de 10,2% (faţă de 10,5% la 31 decembrie 2021). Principalii concurenţi ai BRD sunt grupul Banca Transilvania, grupul BCR, dar şi alte bănci, precum UniCredit Bank, Raiffeisen Bank sau ING Bank, printre altele.

Încă din anul 1998, societatea-mamă a BRD este banca franceză Societe Generale, una dintre cele mai mari bănci din Europa. La 31 decembrie 2022, aceasta controla 60,17% din capitalul social al BRD. Printre alţi acţionari se regăsesc unele fonduri private de pensii din România, precum NN Pensii, AZT Viitorul Tău sau Metropolitan Life, dar şi investitori instituţionali, precum Infinity Capital Investments sau Transilvania Investments Alliance.

O bună parte dintre membrii conducerii băncii (incluzând şi directorul general) sunt cetăţeni francezi, cu vastă experienţă în sectorul bancar. Directorul general, Francois Bloch, va renunţa la mandatul său începând cu data de 26 septembrie 2023, urmând să fie înlocuit de Maria Rousseva, pentru un mandat de patru ani (cu condiţia obţinerii aprobării BNR).

• Profit net cumulat de aproape 3,4 miliarde de lei pentru sectorul bancar din România, în primul trimestru

După primul trimestru al acestui an, sistemul bancar românesc a raportat un profit net cumulat de aproape 3,4 miliarde de lei, un nivel maxim istoric. Acest fenomen este corelat cu majorarea ratelor de dobândă şi creşterea masei monetare.

La 30 iunie 2023, volumul creditului neguvernamental (total) a crescut cu 6,4% în termeni anuali. Faţă de luna mai 2023, creşterea a fost de 0,8%. Totodată, volumul creditului guvernamental a înregistrat o creştere de 15,7%, până la 189,9 miliarde de lei. Pentru luna curentă, statul a planificat atragerea a peste 5,2 miliarde de lei de la bănci, pentru finanţarea cheltuielilor bugetare. Această sumă este cu 645 de milioane de lei mai mare decât cea programată pentru luna iulie.

La sfârşitul primului semestru din 2023, depozitele neguvernamentale (totale) au înregistrat o creştere anuală mai alertă decât creditele neguvernamentale, respectiv de 10,8%, în principal datorită nivelului depozitelor în lei ale rezidenţilor (+20,3% comparativ cu iunie 2022). Totuşi, faţă de luna mai 2023, volumul depozitelor neguvernamentale a scăzut cu 0,1%. Băncile şi-au redus accelerat ratele de dobândă oferite la depozite, în trimestrul anterior, urmărind trendul descedent al randamentului la termen al titlurilor de stat.

În ultimul deceniu, sistemul bancar din România s-a consolidat, numărul instituţiilor de credit scăzând de la 42 (în 2009), la 32 (în 2022). Există posibilitatea ca acest proces să continue în sistemul bancar românesc. În mod oficial şi neoficial, sunt scoase la vânzare băncile OTP Bank România (cota de piaţă în decembrie 2022: 2,84%), Patria Bank (0,59%) şi First Bank (1,10%). Banca Transilvania a realizat cele mai multe achiziţii de bănci în ultimii trei ani.  

La nivelul economiei, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut în luna iunie până la 54,2 puncte, de la 59 de puncte. Totodată, rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni a crescut până la valoarea medie de 8,21% (vs. 8,13%). Aceste evoluţii ar avea la bază majorările de taxe şi impozite planificate de guvern, precum şi deficitul bugetar ridicat.

• BRD: rata creditelor neperformante, la minim istoric

Conducerea grupului BRD a calificat drept "excelente" rezultatele financiare obţinute în primul semestru din 2023. Performanţele financiare se datorează creşterii veniturilor nete din dobânzi (+18,3% în ritm anual), precum şi a activităţii de tranzacţionare. Grupul BRD a înregistrat o creştere puternică a activităţii de creditare, susţinută atât de companii, cât şi de rezilienţa segmentului de retail. Soldul creditelor a crescut cu 8% la 30 iunie 2023, faţă de 30 iunie 2022. 

Grupul BRD a reluat pe venit provizioane în valoare de 5,2 milioane de lei, comparativ cu o cheltuială netă de 46,1 milioane de lei în semestrul întâi din 2022, reflectând un mediu economic cu mai puţine incertitudini faţă de anul trecut. La nivelul băncii, rata creditelor neperformante a scăzut la un minim istoric de 2,2%, de la 2,6% în primele şase luni din 2022.

Indicatorul cost/venit s-a îmbunătăţit, coborând la 50,7%, de la 51,9%, în semestrul întâi din 2022. Rata de adecvare a capitalului a rămas la un nivel ridicat, respectiv 22,4%, reflectând o capitalizare solidă.

La nivelul profitului net consolidat aferent acţionarilor societăţii-mamă, dinamica profitului net al grupului BRD a fost superioară celei a grupului BCR, care ocupă poziţia secundă în sistemul bancar românesc. Un alt competitor principal, Raiffeisen Bank, a raportat o creştere a veniturilor nete bancare cu 21% faţă de primul semestru din 2022.

• Creşte numărul de utilizatori ai aplicaţiei de mobile banking YouBRD

În procesul de digitalizare a sistemului bancar, BRD a înregistrat o creştere de 45% a numărului de utilizatori ai aplicaţiei sale de mobile banking YouBRD, până la 1,3 milioane utilizatori. Faţă de sfârşitul anului 2022, grupul şi-a redus numărul de agenţii bancare până la 441 unităţi, de la 460 de unităţi. Acest fapt este una dintre consecinţele procesului de digitalizare şi este corelat cu îmbunătăţirea eficienţei operaţionale. Totuşi, grupul BCR, un concurent principal, rămâne în continuare înaintea grupului BRD, raportând un număr de 1,74 milioane de clienţi activi ai ecosistemului George (+15,5% faţă de semestrul întâi din 2022), dintr-un total de 2,19 milioane de utilizatori.

• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în acţiunea BRD

Oportunităţi

- Grupul se află într-un context de piaţă care permite obţinerea unor performanţe financiare record. Stabilitatea politicii monetare, ratele de dobândă ridicate, creşterea activităţii de creditare, susţinută într-o oarecare măsură de programele guvernamentale, precum IMM Invest şi IMM Invest Plus, şi digitalizarea produselor şi serviciilor bancare favorizează îmbunătăţirea performanţelor grupului BRD.

- Statul român este un "partener" al băncilor, sprijinind activitatea de creditare prin politici publice.

- Grupul BRD rămâne unul dintre principalii jucători din sistemul bancar românesc.

Riscuri

- Posibilitatea consolidării sistemului bancar ar putea spori concurenţa pentru BRD. În ultimii ani, cel mai activ cumpărător de instituţii de credit şi IFN-uri din România a fost Banca Transilvania. În schimb, în baza tranzacţiilor istorice din sectorul bancar, BRD nu a realizat tranzacţii în ultimii ani. Dacă băncile scoase la vânzare în România vor fi achiziţionate de un concurent principal al BRD, riscul concurenţial ar putea creşte semnificativ, translatându-se în limitarea posibilităţii de expansiune a bazei de clienţi şi a activităţilor bancare esenţiale. 

- Banca a decis să nu propună repartizarea unui dividend din rezultatele anului precedent, iar acest fapt comportă un risc pentru investitori, întrucât dividendele îmbunătăţesc stabilitatea veniturilor investitorilor.

- Analizând contextul macroeconomic general, marile bănci străine anticipează reducerea veniturilor bancare în următorii ani, odată cu reducerea ratei de dobândă de politică monetară.