TradeVille: Preşedintele Fed, deghizat în Moş Crăciun

După o scădere a principalilor indici americani pe parcursul ultimelor trei luni, decizia recentă a băncii centrale a SUA (Fed), de a menţine dobânda de referinţă în intervalul actual, a reaprins posibilitatea unui raliu pe final de an. Chiar dacă şansele pentru o nouă majorare în decembrie au scăzut vertiginos, Jerome Powell, preşedintele Fed, nu ia în calcul nici o reducere a dobânzii de referinţă în viitorul apropiat, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• Randament de 108% pentru Nasdaq-100, în ultimii cinci ani

Nasdaq-100 este un indice alcătuit din 100 dintre cele mai mari companii nefinanciare listate pe bursă. Ponderea acţiunilor este determinată de capitalizarea de piaţă, cu anumite reguli care limitează influenţa celor mai mari componente. Istoria Nasdaq a început încă de la finalul anului 1985 şi s-a remarcat printr-o performanţă bursieră de excepţie. Pe parcursul anilor, randamentul anual al Nasdaq a fost negativ doar de şase ori, în timp ce au existat situaţii în care a depăşit chiar 100%. Comparativ cu indicele S&P 500, în ultimii cinci ani, randamentul oferit a fost dublu (108%, faţă de numai 53%).

Indicele Nasdaq, datorită componenţei sale, este predispus la mişcări semnificative ale preţului în preajma evenimentelor importante din piaţă, precum deciziile Fed cu privire la politica monetară. Spre exemplu, în 2022, pe măsură ce Fed a majorat dobânda de referinţă de şapte ori, de la intervalul 0,25%-0,5%, până la 4,25%-4,5%, indicele Nasdaq s-a depreciat cu peste 30%. Reversul medaliei s-a întâmplat în acest an, cu indicele de tehnologie avansând cu peste 31% pe măsură ce piaţa a luat în considerare o încetare a acestor majorări (au avut loc doar patru, cumulând 1%). Este important de menţionat că reacţia pieţei este întotdeauana în anticipare cu minim şase luni, iar acest lucru poate duce la reacţii neaşteptate.

• Menţinerea dobânzii Fed a fost anticipată de piaţă

Conform CME Group, şansele pentru menţinerea dobânzii de referinţă neschimbată la întâlnirea Fed din 31 octombrie - 1 noiembrie erau de 98,2%, în creştere cu 17% faţă de sfârşitul lunii septembrie. Motivele pentru această certitudine din partea Wall Street pot fi împărţite pe două paliere. În primul rând, randamentul obligaţiunilor de stat pe zece ani a crescut brusc în intervalul de timp de la ultima decizie monetară (4,9%, faţă de 4,5%). Această creştere este văzută de anumiţi oficiali Fed că fiind în mare măsură echivalentă cu o altă creştere a dobânzii de referinţă. Al doilea motiv este dat de datele economice recente. Inflaţia de bază a continuat să scadă. Pentru septembrie, PCE a fost de 3,7% comparativ cu anul trecut, extinzând modelul de dezinflaţie care s-a observat pe parcusul anului. Totodată, piaţa muncii a arătat mai mult echilibru între cerere şi ofertă, şi o încetinire a creşterii salariilor.

În lipsa unei majorări a dobânzii de referinţă, analiştii s-au axat pe trei ipoteze pentru a cuantifica efectul deciziei Fed. Primul lucru urmărit va fi dacă decizia este de consens din partea factorilor de decizie. În cazul în care anumiţi oficiali au votat pentru o creştere a ratei dobânzii, acest lucru ar putea face o nouă majorare mult mai probabilă în viitoarele luni. De-a lungul mandatului sau, Jerome Powell a reuşit să construiască un consens, însă obţinerea acordului poate fi mai dificilă în prezent, pe măsură ce Fed ajustează politică monetară.

Al doilea lucru de urmărit va fi modul în care Powell discută despre orice viitoare creştere a ratei dobânzii. În ultimele săptămâni, scenariul de bază s-a schimbat în direcţia menţinerii ratelor la nivelurile actuale, majorarea fiind mai mult un plan de rezervă. Al treilea indiciu ar putea proveni din mesajul lui Powell cu privire la momentul şi criteriile în baza cărora am putea asista la o scădere a ratelor dobânzilor în 2024.

Cu doar câteva zile înaintea deciziei Fed, principalii indici americani au intrat într-o corecţie tehnică (-20% faţă de vârful recent), ceea ce complică şi mai mult lucrurile pentru Powell. Scăderea cu 4,2% a indicelui S&P 500 în luna septembrie, după ultima întâlnire a Fed, a fost o reacţie directă la discursul dur al lui Powell cu privire la o posibilă scădere a dobânzilor în 2024.

Printr-o mişcare aşteptată la scară largă, Fed a decis în unanimitate să menţină dobânda-cheie într-un interval ţintă cuprins între 5,25%-5,5%. Aceasta a fost a doua şedinţă consecutivă în care comitetul a ales să nu majoreze dobânda de referinţă, după 11 creşteri, dintre care patru doar anul acesta. Din raportul Fed se observă o schimbare a modului în care evoluează economia americană, subliniind o îmbunătăţire generală faţă de ultima întâlnire.

Powell consideră că procesul de reducere a inflaţiei la ţinta de 2% continuă să fie un drum lung şi anevoios. Totodată, pentru ultima întâlnire din acest an, cea programată la mijlocul lunii viitoare, comitetul nu a luat încă o decizie, deşi în prealabil anunţase o nouă majorare până la finalul lui 2023. Astfel, conform CME Group, şansele pentru menţinerea dobânzii de referinţă neschimbată şi în decembrie au ajuns la 80%, cel mai ridicat nivel din ultima perioadă.

"O nouă pauză nu înseamnă că va fi dificil pentru Fed să majoreze din nou dobânda de referinţă", a afirmat Powell în cadrul conferinţei cu analiştii. Acesta a adăugat că FOMC nu ia în considerare şi nici măcar nu discută în prezent de reduceri de dobânzi. Pentru domolirea inflaţiei, şeful Fed întrevede necesitatea ca piaţa muncii să asiste la o atenuare, iar economia să dea semne de o încetinire a creşterii.

Powell a jonglat între a fi prea "hawkish" sau prea "dovish", subliniind că, pe de o parte, nu doreşte ca deciziile Fed să aibă un efect negativ asupra economiei în general, dar, în acelaşi timp, considerând că nu este încă convins că politica monetară este suficient de restrictivă pentru a aduce inflaţia la 2%. În ceea ce priveşte o posibilă recesiune economică, membrii Fed nu întrevăd acest scenariu în următoarea perioadă.

Bursa americană a avut o reacţie imediată la discursul lui Powell, toţi cei trei indici americani încheind şedinţa cu creşteri considerabile. În cazul Nasdaq, aprecierea a fost 1,77%. Randamentul titlurilor de Trezorerie pe doi ani a scăzut sub pragul de 5%, în timp ce, cel pe zece ani a scăzut în jurul nivelului de 4,76%.

În pofida reacţiei de după decizia Fed, indicele S&P 500 continuă să se tranzacţioneze sub media mobilă simplă de 200 de zile, iar până când acest prag nu este depăşit, rămâne de văzut dacă reacţia iniţială poate fi considerată o undă verde pentru un Santa Rally. Este important de menţionat că datele despre piaţa muncii din următoarele zile, precum şi reacţia pieţei la rezultatele trimestriale ale Apple vor cântări decisiv pentru evoluţia bursei americane în următoarele şase săptămâni. Din punct de vedere istoric, prima şedinţă de tranzacţionare post-decizie Fed tinde să fie una volatilă, iar direcţia în general este setată după sfârşitul săptămânii.

• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în Nasdaq

Oportunităţi

- Randamentul pe termen lung: în ultima decadă, randamentul oferit de o investiţie în indicele Nasdaq 100 a fost de aproximativ trei ori mai mare decât cel al S&P 500 (341% faţă de 145%).

- Rezultatele financiare: EPS-ul companiilor din indicele Nasdaq a crescut cu 18% în ultimul an, comparativ cu o scădere de aproximativ 6% pentru cele din S&P 500.

- Diversificarea: indicele cuprinde companii din industrii diferite, de la tehnologie la sănătate, de la bunuri de consum şi servicii, la companii industriale şi multe altele. Această diversificare continuă să conducă performanţa indicelui şi oferă o modalitate de a investi în inovaţie. Nu există o zi din viaţa unui om de rând fără a utiliza măcar un produs oferit de companiile din componenţa indicelui.

- Correction-mode: după atingerea maximului din acest an, indicele Nasdaq a intrat într-o corecţie, scăzând peste 20% faţă de nivelul respectiv. Cu toate acestea, spre deosebire de S&P 500, preţul indicelui se află în continuare peste media mobilă simplă de 100 de zile.

Riscuri

- Situaţia macro: tensiunile din Orientul Mijlociu, precum şi cele din Taiwan, pot avea un efect devastator asupra performanţei companiilor din indice. Totodată, o apreciere a dolarului american şi a preţului barilului de petrol ar putea duce la o depreciere a rezultatelor financiare, şi totodată, a performanţei bursiere a companiilor din componenţă.

- Black Swan: în cazul unor evenimente neprevăzute, indicele este predispus la scăderi considerabile, cum a fost cazul şi la izbucnirea pandemiei, a războiului din Ucraina, sau mai recent - a atacului din Israel.

- Magnificent 7: creşterea exponenţială a preţului acţiunii a celor 7 companii care fac parte din indicele Nasdaq poate avea repercusiuni pe termen mediu. Astfel, performanţa reală a indicelui este mascată de randamentul oferit din partea a doar 7% dintre componente.

- January effect: la început de an, majoritatea fondurilor de investiţii tind să marcheze profituri pentru companiile care au oferit cele mai bune randamente şi să se focuseze pe cele mai mici, care au înregistrat scăderi considerabile ale cotaţiei. O astfel de mişcare ar putea afecta randamentul indicelui în prima parte din 2024.