TradeVille: Volatilitate pe pieţele internaţionale, în decembrie

Luna decembrie a fost marcată de volatilitate pe pieţele internaţionale. În SUA, bursele au înregistrat fluctuaţii, cu sectoare tehnologice în prim-plan. În Europa, inflaţia a continuat să crească, iar performanţa pieţelor a fost afectată de încetinirea economică. În Asia, sectorul tehnologic a avut o evoluţie bună, dar vânzările investitorilor străini au adus presiuni. Bitcoin a depăşit un prag simbolic, aurul a rămas stabil, iar petrolul a încheiat luna cu o uşoară creştere. La Bursa de Valori Bucureşti (BVB), piaţa a reflectat incertitudinile economice şi fiscale, dar a marcat un moment istoric prin integrarea României în Schengen.

• SUA - maxime istorice

Indicii bursieri au continuat în prima parte a lunii decembrie raliul din noiembrie, în urma câştigării alegerilor prezidenţiale de către Donald Trump, atingând noi maxime istorice, însă au încheiat luna cu scăderi de 2,5% (S&P500), 5,27% (Dow Jones) şi o creştere modestă pentru Nasdaq Composite: 0,48%.

Indicele Nasdaq Composite a înregistrat şi cel mai bun randament în 2024, +28,6%, urmat de S&P500 cu 23,3% şi Dow Jones, cu 12,9%. Bursa americană a încheiat al doilea an consecutiv cu creştere, indicele S&P500 marcând o apreciere în ultimii doi ani de 53%. Performanţa de a încheia doi ani consecutivi cu aprecieri de peste 20% nu a mai fost înregistrată de indicele S&P500 din anii 1997-1998.

În ceea ce priveşte grupul Magnificent 7, din componenţa căruia fac parte Alphabet, Amazon, Apple, Meta, Microsoft, Nvidia şi Tesla, acesta a reprezentat 53% din creşterea din 2024 a indicelui S&P500, ceea ce înseamnă că randamentul indicelui ar fi fost de numai 12% fără companiile din acest grup.

Din perspectiva performanţelor înregistrate de cele 11 sectoare din componenţa indicelui S&P 500, cea mai mare apreciere în luna decembrie a înregistrat-o sectorul serviciilor de comunicaţii, 3,5%. La polul opus, cea mai mare scădere o afişează sectorul de materii prime, -10,7%. Sectorul de servicii de comunicaţii le-a adus investitorilor şi cel mai bun randament în 2024, +40%, urmat de sectorul de bunuri de consum discreţionare, +30%.

În luna decembrie, Rezerva Federală (Fed) a redus dobânda de politică monetară cu 0,25%, însă a semnalat că vor fi mai puţine reduceri în 2025 decât se aştepta anterior, ceea ce ar putea afecta dinamica pieţei anul acesta.

Totuşi, potrivit FactSet, creşterile ar putea continua în 2025, pe fondul datelor economice puternice, şi al aşteptărilor unei administraţii Trump prietenoase cu afacerile. Analiştii se aşteaptă ca S&P 500 să urce cu 14,8% în 2025.

• Europa: Băncile şi asigurătorii au performat cel mai bine în 2024

Inflaţia anuală în zona euro a crescut pentru a treia luna consecutiv, ajungând la 2,4% în decembrie, potrivit datelor publicate de Eurostat, în comparaţie cu valoarea revizuită de 2,2%, atinsă în noiembrie. Inflaţia de bază a rămas constantă, la nivelul de 2,7%, pentru a patra luna consecutiv, îndeplinind aşteptările economiştilor, în timp ce inflaţia în servicii a crescut la 4%, faţă de 3,9%. În Germania, cea mai mare economie a zonei euro, rata anuală a inflaţiei a urcat mai mult decât se aşteptau analiştii, atingând 2,8% în decembrie. În schimb, în Franţa, a înregistrat 1,8% luna trecută, sub estimările analiştilor care anticipau un nivel de 1,9%. Persistenţa inflaţiei în servicii şi a inflaţiei de bază va fi atent monitorizată de Banca Centrală Europeană (BCE), care se aşteaptă să reducă ratele dobânzilor de la 3% la 2% în acest an, printr-o serie de ajustări succesive.

În al treilea trimestru din 2024, PIB-ul ajustat sezonier a înregistrat o creştere de 0,4% atât în zona euro, cât şi în UE, comparativ cu trimestrul anterior, în care economia a avut un avans de 0,2% în ambele regiuni, conform estimărilor publicate de Eurostat. Prognozele pentru 2025 indică o creştere a PIB în zona euro de 0,8%, marcând o îmbunătăţire faţă de rata de creştere anuală de 0,4% din 2023, dar rămânând totuşi sub performanţa remarcabilă de 3,4% din 2022.

Numărul angajaţilor a crescut cu 0,2% în zona euro în trimestrul al treilea şi a rămas stabil în UE, comparativ cu trimestrul precedent. În al doilea trimestru din 2024, numărul angajaţilor crescuse cu 0,2% în zona euro şi cu 0,1% în UE. Rata de ocupare a forţei de muncă în UE, pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani a fost de 75,9% în perioada iulie - septembrie 2024, în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.

Acţiunile europene au înregistrat o scădere în ultimele zile ale anului precedent, în linie cu evoluţia de pe Wall Street, pe măsură ce randamentele atractive ale obligaţiunilor guvernamentale au captat atenţia investitorilor. Indicele STOXX 600 a înregistrat în decembrie o scădere de 1,06%, avansând astfel doar cu 5,9% în 2024, pe fondul încetinirii economiilor europene şi chineze, al problemelor din sectorul auto şi al turbulenţelor politice din Franţa, care au diminuat optimismul investitorilor. Acţiunile germane din indicele DAX au performat mai bine decât restul pieţelor europene în 2024, cu o creştere anuală de aproape 19%, avansând în decembrie cu 1,44%. Pe de altă parte, instabilitatea politică şi îngrijorările legate de deficitul fiscal în creştere din Franţa au tras în jos CAC 40 cu 2,1% la nivelul anului trecut, indicele francez înregistrând, cu toate acestea, în luna decembrie o creştere de aproximativ 2%. La nivel sectorial, băncile şi asigurătorii au performat cel mai bine în 2024, în timp ce acţiunile din domeniul alimentaţiei, al băuturilor şi cele ale producătorilor auto au avut rezultate slabe.

• Asia: Indicele sud-coreean Kospi a avut cea mai slabă performanţă din regiune

Acţiunile din regiunea Asia-Pacific au avut o evoluţie bună în 2024, majoritatea pieţelor mari încheind anul pe plus, pe măsură ce băncile centrale din regiune au relaxat politica monetară, iar un boom al inteligenţei artificiale a impulsionat acţiunile din sectorul tehnologic.

Investitorii străini au adoptat o strategie mai prudentă, orientându-se către vânzări accelerate ale acţiunilor asiatice, astfel, având loc o creştere semnificativă a vânzărilor acţiunilor în ultimul trimestru din 2024, pe fondul temerilor legate de politicile comerciale ale preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, care ar putea afecta economiile din Asia. Aceştia au vândut acţiuni în valoare netă de 15,8 miliarde de dolari în Taiwan, Coreea de Sud, India, Thailanda, Indonezia, Vietnam şi Filipine anul trecut, după ce în 2023 au achiziţionat acţiuni de 26,6 miliarde de dolari.

Sectorul serviciilor din China a crescut în decembrie cel mai mult din ultimele şapte luni, susţinut de cererea internă mai puternică, în ciuda scăderii exporturilor. Indicele Managerilor de Achiziţii (PMI) arată că sectorul manufacturier a crescut într-un ritm mai lent decât se aştepta în decembrie, ceea ce sugerează că efectul măsurilor de stimulare începe să dispară. China a anunţat că va acorda mai multe subvenţii pentru achiziţiile digitale în 2025, în încercarea de a revitaliza cererea internă lentă şi pentru a atenua impactul unei creşteri anticipate a tarifelor comerciale din partea SUA.

Exporturile Coreei de Sud au crescut într-un ritm alert în decembrie, depăşind aşteptările pieţei, şi au încheiat anul cu o performanţă record, deşi riscurile persistă în 2025. Exporturile celei de-a patra economii din Asia au crescut cu 6,6% în decembrie faţă de anul precedent, comparativ cu creşterea de 1,4% din luna noiembrie.

Indicele japonez Nikkei a avansat cu 4,41% în decembrie, crescând în total cu 19% în 2024. Indicele de referinţă al acţiunilor din Pakistan, KSE-100, a crescut cu aproximativ 85% în anul precedent, susţinut de optimismul investitorilor legat de recuperarea economiei din Asia de Sud. Pe de altă parte, Kospi din Coreea de Sud a a înregistrat cea mai slabă performanţă din Asia în 2024, cu o scădere anuală de 10% şi de 2,3% în luna decembrie, din cauza tulburărilor politice.

• Bitcoin, susţinut de Trump

Preţul celei mai mari şi mai cunoscute criptomonede din lume a atins în decembrie pragul de 100.000 de dolari pe 17 decembrie, înregistrând un maxim istoric de 108.364 dolari după ce preşedintele Donald Trump a reiterat că intenţionează să creeze o rezervă strategică de Bitcoin a Statelor Unite. De atunci, preţurile au înregistrat corecţii. Bitcoin a încheiat luna decembrie în teritoriu negativ, influenţat de perspectivele unei încetiniri în ritmul reducerilor de dobânzi ale Rezervei Federale. De asemenea, piaţa a fost marcată de realizarea profiturilor şi de o volatilitate crescută spre sfârşitul anului.

Luna a fost marcată de fluctuaţii, având o dinamică finală de aproximativ -3%. Deşi pe parcursul lunii decembrie Bitcoin a depăşit pentru prima dată în istorie borna de 100.000 dolari, preţul a intrat într-un trend lateral. Printre motivele care stau la baza acestei aprecieri se numără victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA, creşterea popularităţii ETF-urilor care urmăresc criptomoneda, precum şi startul tranzacţionării de opţiuni pentru aceste ETF-uri.

După un raliul de aproximativ 150% în 2024, tot mai mulţi analişti întrevăd o continuare a trendului ascendent pentru Bitcoin şi în 2025. Cea mai mare predicţie pentru anul în curs este de 250.000 de dolari pentru un Bitcoin, iar cea mai pesimistă - de 80.000 de dolari. Alte estimări prevăd atingerea unui maxim de 200.000 de dolari spre sfârşitul anului 2025 şi depăşirea pragului de 150.000 de dolari în prima jumătate a anului. Printre motivele pentru acest optimism se numără mandatul lui Donald Trump, care susţine politicile pro-cripto, precum şi un climat caracterizat de dobânzi în scădere, care ajută pieţele bursiere să înregistreze creşteri susţinute.

Din perspectiva analizei tehnice, în cazul unei corecţii la început de an, prima zona semnificativă de suport se regăseşte în jurul valorii de 90.000 de dolari. Din punct de vedere al rezistenţei, pragul psihologic de 100.000 de dolari rămâne următoarea barieră care trebuie depăşită şi retestată pentru continuarea acestui raliu.

• Aurul, relativ stabil

Preţul aurului a fost unul relativ stabil în luna decembrie, cu fluctuaţii în jurul nivelelor de 2.600 şi 2.725 de dolari/uncie. Astfel, cotaţia aurului a cunoscut o perioadă cu volatilitate mult mai mică faţă de anul 2024, în general, semnalând un interval de consolidare după ce a marcat o creştere de 19,6% de la începutul lunii iulie până la sfârşitul lunii octombrie, când a marcat un maxim istoric, trecând de nivelul de 2.780 de dolari/uncie.

Sfârşitul lunii decembrie a încununat ce mai bun an al aurului din 2010, având o performanţă de peste 29% în cursul anului.

Printre evenimentele semnificative care au influenţat piaţa aurului în luna decembrie se numără decizia Fed de a scădea rata de politică monetară, aşteptările potrivit cărora Fed va adopta o politică mai prudentă în 2025, dar şi starea de aşteptare a investitorilor în legătură cu noile direcţii de politică ale administraţiei Trump, care va urma să preia conducerea în ianuarie.

Pentru anul 2025, analiştii se aşteaptă ca reducerile ratelor de dobândă ale marilor bănci centrale, perspectivele unui dolar american mai slab, conflictele din Orientul Mijlociu şi incertitudinile asociate revenirii lui Donald Trump la Casa Albă să ducă cotaţia aurului aproape de 3.000 de dolari/uncie.

• Oscilaţii pe piaţa petrolului

În cursul lunii decembrie, preţurile ţiţeiului internaţional Brent au oscilat în cadrul canalului lateral, format în a doua jumătate a anului 2024, între nivelurile de 71 şi 77 de dolari/baril, în timp ce a ilustrat o creştere accelerată în ultimele patru zile de la sfârşitul lunii decembrie, ducând preţul spre media mobilă de 200 de zile, care poate fi considerată în acest moment un nivel de rezistenţă semnificativ.

Începutul lunii decembrie a fost marcat de o scădere a preţului ţiţeiului până la linia de suport a trendului lateral, de 71 de dolari/baril, ca urmare a previziunilor unei oferte de ţiţei ridicate pentru 2024, în ciuda faptului că organizaţia OPEC+ a amânat creşterile de producţie până în aprilie 2025.

Între 8 şi 15 decembrie, preţul a cunoscut o creştere ca urmare a stimulentelor economice ale Chinei, dar şi din cauza perspectielor privind o cerere ridicată de combustibili în Europa. Finalul lunii a fost marcat de o scădere a stocurilor de ţiţei din SUA, un optimism ridicat privind cererea din China şi prognozele privind o cerere sporită de combustibili în SUA ca urmare a aşteptărilor de răcire a vremii în ianuarie.

Analiştii se aşteaptă ca în anul 2025 preţul ţiţeiului să fie influenţat semnificativ de cererea din China şi tensiunile geopolitice, în timp ce politicile viitoarei administraţii Trump ar putea adăuga incertitudini suplimentare. În ceea ce ţine de preţ, acesta testează un nivel de rezistenţă, format la nivelului mediei mobile de 200 de zile, iar o eventuală străpungere a acesteia ar putea duce la formarea unui trend ascendent cu potenţial de a creşte până la rezistenţa din cadrul trendului lateral situat între limitele de 70 şi 90 de dolari/baril, care a început la sfârşitul anului 2022.

• BVB, cu ochii pe evenimentele politice şi economice

Luna decembrie a fost caracterizată de o serie de evenimente politice şi economice cu impact semnificativ asupra activităţii pieţei de capital de la Bursa de Valori Bucureşti. Deciziile politice interne, inclusiv anularea turului al doilea al alegerilor prezidenţiale, programat pentru 8 decembrie, şi factori globali, precum politicile monetare ale băncilor centrale, au influenţat volatilitatea şi lichiditatea pieţei.

Anularea turului al doilea, decisă de Curtea Constituţională, a reprezentat evenimentul politic central al lunii. Această decizie, fără precedent, a generat reacţii puternice atât în rândul populaţiei, cât şi al investitorilor. În mod surprinzător, pentru un moment de incertitudine, principalii indici bursieri de la BVB au înregistrat creşteri semnificative imediat după anunţ, tendinţă reflectată clar în graficele ataşate.

Ultima săptămâna a anului a fost intensă, incluzând multiple evenimente cu relevanţă pentru piaţa de capital:

- Semnarea unui acord politic între PSD, PNL, UDMR şi minorităţi pentru formarea unui guvern.

- Desemnarea lui Marcel Ciolacu drept premier, urmată de votul de învestitură din Parlament.

- Alegerea noilor preşedinţi ai celor două camere parlamentare şi anunţul privind susţinerea unui candidat comun pentru alegerile prezidenţiale, în persoana fostului lider liberal Crin Antonescu, care între timp şi-a retras canditatura.

- Adoptarea controversatei Ordonanţe "trenuleţ", care a generat proteste sociale.

În planul de proiect al guvernului sunt prezentate măsuri care afectează atât investitorii de la BVB, cât şi companiile listate. Impozitul pe dividende creşte de la 8% la 10%. Pensiile şi salariile sunt îngheţate, ceea ce afectează negativ consumul, iar taxa pe stâlp, adică taxa pe construcţii, de 1%, va fi cel mai puternic resimţită de companiile din energie. Afectat este şi sectorul IT de la Bursa de Valori prin eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţi. Ca reacţie, luni, în ultima zi de tranzacţionare din 2024, indicii erau în integralitate pe roşu.

Indicele BET a încheiat luna decembrie 2024 cu o creştere de 1,7%, temperând avansul puternic înregistrat imediat după anunţul anulării turului al doilea al alegerilor prezidenţiale, când crescuse cu 6% în doar trei zile. Creşterea mai modestă spre finalul lunii a fost influenţată de incertitudinile economico-fiscale legate de anul 2025, generate de măsurile guvernamentale axate pe majorarea veniturilor bugetare.

În plus, pe 30 decembrie, Guvernul a aprobat închiderea a 39 de puncte de trecere a frontierei României cu Ungaria şi Bulgaria, măsură ce a întrat în vigoare de la 1 ianuarie 2025, în contextul aderării României la Spaţiul Schengen. Acest pas marchează un moment istoric pentru integrarea europeană a ţării şi va avea implicaţii economice pe termen lung.

Printre companiile cu performanţe remarcabile în ultima lună a anului 2024 s-au numărat Transport Trade Services (TTS), Teraplast (TRP) şi Sphera Franchise Group (SFG), fiecare înregistrând creşteri semnificative, de aproape 10%. TTS a avut o evoluţie spectaculoasă pe 12 decembrie, cu o creştere de 13% într-o singură zi, în ciuda lipsei unui anunţ semnificativ. Cu toate acestea, acţiunile TTS rămân cu mult sub maximele atinse în primăvara anului trecut.

Teraplast a raportat, de asemenea, o performanţă solidă, susţinută de un anunţ pozitiv legat de preluarea unei noi fabrici în Ungaria, a treia pentru grup în această ţară. Achiziţia consolidează expansiunea geografică în Europa şi susţine creşterea vânzărilor internaţionale, care reprezintă în prezent 25% din cifra de afaceri consolidată.

Pe de altă parte, Aquila a înregistrat cea mai slabă performanţă dintre companiile din indicele BET, în ciuda anunţului celei de-a treia achiziţii din 2024. Compania a preluat Kitax KFT, una dintre cele mai mari cinci companii de distribuţie din Ungaria, cu acoperire naţională, continuând extinderea regională. Performanţa slabă a acţiunilor nu reflectă însă o schimbare negativă în fundamentul companiei

• Perspective

În ceea ce priveşte Bursa de la Bucureşti evoluţia la începutul anului 2025 va sta sub influenţa incertitudinii din mediul politic, urmând să fie stabilită data alegerilor prezidenţiale, dar şi economic, urmând să vedem efectele măsurilor de austeritate adoptate prin Ordonanţa "trenuleţ" la finalul lunii decembrie.

Tot în ianuarie începe perioada raportărilor rezultatelor financiare preliminare, odată cu rezultatele FP comunicate în 15 ianuarie.

Pe partea de politică monetară, Banca Naţională a României va comunica o nouă decizie în şedinţa din 15 ianuarie. BNR a început ciclul de relaxare monetară în iulie-august, pe fondul unor progrese semnificative ale inflaţiei în prima jumătate a anului, reducând cu 50 de puncte procentuale rata dobânzii de politică monetară, la 6,50%.

După aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, România a făcut un pas semnificativ în integrarea europeană prin intrarea completă în Spaţiul Schengen. De acum, cetăţenii români pot traversa graniţele statelor membre fără controale vamale. Pe plan economic, integrarea în Schengen este văzută că un catalizator important pentru creşterea economică. Eliminarea formalităţilor vamale va reduce costurile comerciale şi va îmbunătăţi eficienţa logistică, stimulând schimburile comerciale şi atrăgând investiţii străine. Estimările economice indică o creştere anuală a PIB între 0,5% şi 1%, datorită impulsionării comerţului, turismului şi expansiunii afacerilor.

Pe de altă parte, instabilitatea politică rămâne o provocare, în special în contextul alegerilor prezidenţiale. La o lună de la anularea scrutinului din decembrie 2024, coaliţia de guvernare nu a stabilit un calendar clar pentru organizarea noilor alegeri. Datele iniţiale propuse - 23 martie pentru primul tur şi 6 aprilie pentru al doilea - nu mai sunt certe, iar scenariul amânării alegerilor după sărbătorile pascale este din ce în ce mai probabil.

Pe plan internaţional, unul dintre cele mai importante momente din luna ianuarie îl reprezintă instalarea noului preşedinte, Donald Trump, la Casă Albă. Acesta s-a angajat să semneze o serie de ordine executive în primele zile ale mandatului său. Impunerea de tarife comerciale asupra importurilor din SUA, înăsprirea politicilor de imigrare, repunerea în vigoare a unora dintre politicile sale care au fost revocate de Joe Biden sunt câteva dintre măsurile anunţate.

De asemenea, printre evenimentele aşteptate ale lunii ianuarie se numără şi deciziile Rezervei Federale şi ale Băncii Centrale Europene cu privire la politica monetară. Ciclul global de reducere a ratelor dobânzilor început în 2024 poate începe să prezinte divergenţe semnificative. Conform declaraţiilor din şedinţa de politică monetară din decembrie, Rezerva Federală este aşteptată să încetinească relaxarea monetară, reflectând creşterea economică puternică şi presiunile inflaţioniste, în timp ce Banca Centrală Europeană va continua, cel mai probabil, relaxarea monetară.

Evoluţia indicilor în luna ianurie va fi influenţată şi de raportările de către companii a rezultatelor financiare aferente trimestrului al patrulea din 2024.