Traian Băsescu: Statul nu are nevoie de creditul FMI

Preşedintele României Traian Băsescu a fost foarte tranşant la finalul săptămânii trecute în ceea ce priveşte acordul cu FMI. Domnia sa a precizat: "În momentul de faţă nu statul român este în dificultate, România nu apelează la credite pentru că statul român este în dificultate. Statul român are o datorie de 1,6 miliarde euro anul acesta. Problema noastră este datoria privată".

Preşedintele ţării a spus că statul român nu va acorda nici măcar un euro unei singure companii: "Să nu gândească nimeni că statul român va da măcar un euro unei singure companii. Ce trebuie să facă însă statul român este să nu mai fie cel care adună toţi banii de pe piaţă, pentru că avem obligaţia să creăm condiţii ca firmele să îşi poată lua banii, pe care trebuie să îi ramburseze, de pe piaţă".

Dacă bugetul de stat se duce şi ia tot timpul deficitul şi îl acoperă de pe piaţa internă. Da, 2% va fi probabil mai mult, 3%, datoria pe termen scurt care este în interiorul bugetului, se duce şi o ia de pe piaţă.

Datoria pe termen scurt, care este în interiorul bugetului se duce şi o ia în fiecare zi de pe piaţă. Practic pentru economie nu mai rămân bani. Şi obiectivul este să nu mai facem din stat primul achizitor de bani, fie că vorbim de euro, fie că vorbim de lei. Să lăsăm lichiditatea în piaţă. Din acest motiv, pe de o parte se iau bani de la Fond sau probabil se vor lua pentru consolidarea rezervei Băncii Naţionale, iar pe de altă parte se iau bani de la Comisia Europeană pentru ca domnul ministru Pogea să nu mai fie cel care adună toţi banii de pe piaţă, iar agenţii economici sunt nevoiţi să achiziţioneze bani ori cu dobânzi foarte mari, ori pe termene neconvenabile, ori să nu-i găsească pur şi simplu, să fie o lipsă de lichidităţi pe piaţă".

Preşedintele a menţionat că obligaţia sa, ca şef al statului, în relaţia cu FMI, este să stabilească lucrurile care nu se pot face. "Ceea ce am făcut de la începutul misiunii. În rest, e problema Guvernului, cum ar fi TVA crescut sau umblat la cota unică. Aceste lucruri au fost stabilite de la început că nu se pot face", a precizat Traian Băsescu.

• Băsescu: Vom decide în perioada următoare dacă vom angaja sau nu împrumutul extern

Preşedintele României a mai spus că România va decide dacă angajează împrumutul sau nu, în perioada următoare, după ce se termină negocierile cu Fondul. Traian Băsescu a declarat: "Raportul Fondului Monetar Internaţional a fost definitivat, forma de scrisoare propusă de Fond urmează acum să se discute în Guvern un mandat în funcţie de proiectul de scrisoare al Fondului, un proiect de mandat pe care va trebui să îl aprob conform uzanţelor, după care Banca Naţională şi Ministerul de Finanţe să înceapă negocierile. Vom vedea ce rezultă din negocieri şi cum putem să acomodăm interesele noastre cu interesele fondului Uniunii Europene pe de o parte, iar pe de altă parte va trebui să avem foarte multă grijă ca negocierile să fie îndreptate către realizarea obiectivelor noastre. Printre altele: modernizarea statului, modernizarea sistemelor de salarizare de pensii din România, modernizarea sistemului fiscal şi foarte important programul de convergenţă în aşa fel încât în 2014 România să adere la euro".

• Băsescu: Băncile subsidiare din ţări ale UE nu trebuie aibă activitatea restricţionată de băncile-mamă

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că în documentul final al reuniunii Consiliului European se face o referire la faptul că băncile subsidiare din ţări ale UE trebuie să nu aibă activitatea restricţionată de băncile-mamă, apreciind că aceasta este o formulă de compromis. Domnia sa a explicat: "Vă pot spune că am reuşit ca în Concluzii să fie şi o referire la faptul că băncile subsidiare din ţări ale UE trebuie să nu aibă activitatea restricţionată de băncile-mamă - sigur, noi am fi vrut o formulare mult mai puternică, dar este un compromis la care s-a ajuns în discuţiile cu şefii de stat şi de guvern. Noi am fi dorit o precizare expresă că băncile-mamă nu au dreptul să - sau să li se recomande - să nu-şi repatrieze banii investiţi din pieţele pe care au investit prin filialele lor din ţări ale UE. Nu s-a acceptat o formulare atât de puternică".

Preşedintele Băsescu a ţinut să citească pentru presă formularea exactă din document: "În ce priveşte sectorul bancar, sprijinul acordat băncilor-mamă nu ar trebui să implice restricţii ale activităţilor filialelor din ţări UE gazdă". "Deci, statele şi-au finanţat băncile-mamă, dar ele la rândul lor nu trebuie să dreneze resurse din subsidiarele lor din state ale UE. Acesta a fost compromisul la care am putut să ajungem. Materialul este mult mai complex", a completat Băsescu.

Preşedintele Băsescu a spus că, în ceea ce priveşte dezbaterea privind criza financiară şi criza economică, a susţinut "extrem de ferm" că, până nu se vor curăţa băncile de activele neperformante - "sau de creditele toxice, cum se mai numesc"-, injecţiile cu bani publici în sistemele bancare nu vor fi cel mai eficient lucru. "În sprijinul acestei soluţii am susţinut exact ce s-a întâmplat în România în anii "90, când, în două rânduri, România a capitalizat băncile, dar până când nu a făcut şi curăţarea Băncii Agricole, a Bancorex - vă aduceţi aminte toată povestea - de activele neperformante şi pe urmă să facă procesul de capitalizare, sistemul bancar nu şi-a revenit", a spus Traian Băsescu.

• Sistemul de supraveghere global, mult mai atent, atât cu instituţiile financiare, dar şi cu agenţiile de rating

Uniunea Europeană îşi menţine angajamentul de a sprijini orice stat membru care are nevoie de sprijin financiar în această perioadă, şi în acest sens s-a hotărât creşterea cu încă 25 de miliarde de euro a fondului de ajutor la dispoziţia Comisiei Europene şi, de asemenea, tot cu destinaţie ţări care au nevoie, Uniunea va contribui cu alte 75 de miliarde de euro la mărirea capitalului de ajutor la dispoziţia Fondului Monetar Internaţional. O altă problemă extrem de importantă a fost legată de supravegherea sistemului financiar mondial, precum şi nevoia de supraveghere chiar a agenţiilor de rating, pentru a se constata în mod deosebit dacă nu există conflicte de interese atunci când acestea dau ratinguri de bănci, de ţară şi aşa mai departe. Deci, sistemul de supraveghere global va deveni mult mai atent, atât cu instituţiile financiare, dar şi cu agenţiile de rating.