Trecutul lui Băsescu este asfaltat

• În plină campanie de prindere a îmbogăţiţilor din banul public, afaceri cu contracte de reparaţii sau asfaltări de străzi au autograful Preşedintelui, susţine Mugur Ciuvică

Bilanţul Parchetului General de acum cîteva zile l-a surprins pe Traian Băsescu în postura acuzatorului unei întregi istorii de emitere a actelor normative generatoare de corupţie. Deşi Preşedintele a vorbit de faptul că aceste acte au fost adoptate în perioada 1992-2004, domnia sa este implicat direct sau nu în astfel de hotărîri ale Executivului cu privire la contracte acordate unor firme prin încredinţare directă, potrivit lui Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice (GIP).

Astfel, Grupul de Investigaţii Politice reaminteşte că Guvernul Radu Vasile a oferit firmei CCCF SA Bucureşti un contract fără licitaţie (prin încredinţare directă), iar HG a fost semnată de Traian Băsescu, ministru al Transporturilor pe acea vreme. În numai un an de la semnarea acestui contract, firma în cauză primise peste 120 miliarde lei vechi.

Prin HG 753/1999 se dispunea începerea lucrărilor de reparaţii capitale la podul de cale ferată peste rîul Mureş, pe linia Timişoara-Arad în vederea redeschiderii circulaţiei feroviare întrerupte în urma calamităţilor naturale din 1998.

Plata lucrărilor urma să se facă de către Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" SA, în direcţia societăţii comerciale "CCCF" SA. Argumentul legislativ pentru care a fost preferată firma în cauză este acela că CCCF a mai lucrat la acel pod, deoarece este o firmă constituită pe baza firmei de stat care făcea astfel de lucrări înainte de 1989 şi tot CCCF trebuia să se ocupe de reparaţii, aşa cum arată reprezentanţii GIP. În opinia lui Mugur Ciuvică, argumentul este absurd deoarece "ar institui monopolul fostelor întreprinderi de stat asupra unor lucrări similare", adăugînd că "nu poate fi invocată urgenţa începerii lucrării, pentru că HG a fost adoptată după un an de la inundaţiile care au provocat închiderea circulaţiei feroviare, iar în acest timp se putea organiza licitaţia".

Un alt argument este acela că doar CCCF SA era specializată în lucrările necesare la acest obiectiv, aşa cum ne-a declarat şi Nicolae Constantinescu, director general CCCF: "Nu s-a dat degeaba acest contract prin încredinţare directă pentru că au fost condiţii tehnice speciale care au impus firma noastră, printre care şi rapiditatea efectuării lucrărilor". Totuşi, Mugur Ciuvică spune că "este greu de imaginat că nu s-ar fi găsit firme autohtone sau străine, cu aceleaşi specializări şi interesate de un contract de 5 milioane de dolari".

• Specialiştii în drept aprobă legalitatea contractului

O firmă de avocatură ne-a declarat că la data publicarii în Monitorul Oficial a HG 753/1999 (n.n. 22.09.1999), intrase deja in vigoare un nou act normativ, OG 118/1999 privind achiziţiile publice (publicat în Monitorul Oficial în data de 31.08.1999) care abroga în mod expres OG 12/1993. Cu toate acestea, în dispoziţiile tranzitorii ale OG 118/1999 se specifica: "Achiziţiile publice în curs de desfăşurare la data aplicării prezentei ordonanţe se vor definitiva pe baza prevederilor Ordonanţei Guvernului 12/1993". Prin urmare, în mă-sura în care procedura de achiziţie publică era în curs de desfăşurare la data de 31.08.1999, actul normativ-cadru aplicabil achiziţiei publice este OG 12/1993. Conform art. 16 lit. b) al acestui act normativ, se putea aplica procedura achiziţiei dintr-o singură sursă pentru "cauza de forţă majoră (calamităţi naturale), care fac imposibilă aplicarea procedurii de licitaţie publică".

Aşadar, aplicarea procedurii este legală în măsura în care se poate susţine existenţa producerii unor calamităţi naturale, sunt de părere avocaţii care ne-au oferit informaţiile.

• Faliment cu ajutorul statului?

Directorul general al CCCF Nicolae Constantinescu ne-a spus, pe de altă parte, că societatea sa mai are de primit încă 150 miliarde lei vechi de la stat ca urmare a contractelor pe care le-a încheiat cu diferite instituţii publice, afirmînd că "într-un timp statul datora firmei CCCF aproximativ 600 miliarde lei vechi". Acesta este unul din motivele pentru care firma în cauză este în momentul de faţă falimentară şi "în proces de reorganizare judiciară", după cum ne-a spus Niculae Constantinescu, adăugînd că "firma este într-un proces de plată a datoriilor către stat".

Contractele pe care CCCF le-a primit pentru asfaltarea străzilor din Capitală au început odată cu mandatul lui Traian Băsescu ca Primar General. "Numai în august 2002, Primăria Capitalei a semnat un contract cu CCCF în valoare de 58 miliarde lei pentru asfaltarea a 23 de bulevarde", afirmă Mugur Ciuvică.

În replică, Dragoş Burlan, director general adjunct al CCCF, ne-a declarat că "pentru asfaltarea străzilor din Bucureşti firma a încheiat trei contracte distincte". Domnia sa ne-a spus că în primul contract erau incluse: Bulevardele Mihalache, Şincai şi Mărăşti, Calea Griviţei şi Străzile Barbu Văcărescu şi Alexandru Şerbănescu. Al doilea contract includea Bulevardul Averescu şi Strada Turda, iar ultimul - Bulevardul Ghencea, Şoselele Crîngaşi, Virtuţii şi Mihai Bravu, precum şi Strada Braşov. Legale sau nu, contractele scot în evidenţă faptul că în febra cercetărilor şi punerilor sub acuzare, inclusiv apărătorii "dreptăţii şi adevărului" sunt vizaţi.