Trei asociaţii ale magistraţilor critică noile proiecte de legi ale justiţiei

Trei asociaţii ale magistraţilor critică, într-o scrisoare trimisă reprezentanţilor Comisiei Europene, noile proiecte de legi ale justiţiei, afirmând că "toate progresele făcute de România în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sunt compromise şi se încearcă o controlare a activităţii celor două parchete specializate de către factorul politic, prin procurorul general". "Prin aceste legi, sistemul judiciar se confruntă cu un regres inacceptabil, independenţa acestuia fiind serios pusă în pericol", susţin acestea, solicitând intervenţia oficialilor Comisiei, informează News.ro.

Scrisoarea semnată de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asocaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie este adresată preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreşedintelui Comisiei Europene Vera Jourova şi comisarului european pentru Justiţiei Didier Reynders.

"Luptăm de aproape patru ani pentru independenţa justiţiei în România, dar fără implicarea Comisiei Europene, care ar fi trebuit să fie prima care să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în ceea ce priveşte distrugerea statului de drept în România şi nu a făcut acest lucru până acum, toate eforturile noastre vor deveni inutile şi toate cele trei decizii ale CJUE privind independenţa justiţiei în România vor rămâne fără efect. Mai mult, în România, la presiunile Curţii Constituţionale a României şi ale Inspecţiei Judiciare, judecătorii de rând ezită să aplice legea Uniunii Europene. Nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale reprezintă abatere disciplinară, o soluţie legislativă care permite ca deciziile Curţii de Justiţiei a Uniunii Europene să fie complet ignorate. S-a creat un climat de teamă printre judecători prin acţiunile disciplinare iniţiate de Inspecţia Judiciară împotriva judecătorului de la Curtea de Apel Piteşti care a îndrăznit să aplice decizia CJUE din 18 mai 2021, precum şi împotriva judecătorilor careu au propus şi/sau au sesizat CJUE, inclusiv reprezentanţi ai celor mai importante asociaţii profesionale ale judecătorilor şi procurorilor din România", se arată în scrisoarea redactată în limba engleză.

Cele trei asciaţii ale magistraţilor amintesc că au cerut constant, în ultimii ani, desfiinţarea Secţiei Speciale create pentru a investiga infracţiunile comise de judecători şi procurori, "ceea ce ar duce la restabilirea competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a-i ancheta pe magistraţii acuzaţi de corupţie, lupta împotriva corupţiei fiind unul dintre cele patru obiective ale Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), al cărui eşec va face imposibilă ridicarea MCV".

"Totuşi, noua lege de desfiinţare a Secţiei speciale este un compromis inadecvat, care încalcă obligaţiile României ca stat membru al Uniunii Europene şi al Consiliului Europei, amputând puterile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ale cărei rezultate au fost apreciate şi încurajate în mai multe rapoarte de către Comisia Europeană. De fapt, fosta Secţie specială este transferată la o altă secţie a Parchetului General.

Mai mult, niciuna dintre recomandările cheie din rapoartele recente ale Comisiei Europene asupra legilor jusţiei nu a fost îndeplinită de România. De asemenea, instanţelor li s-a interzis să aplice aceste recomandări în litigiile în desfăşurare. Astfel, Curtea Constituţională a României a stabilit că «obligaţiile care decurg din decizie revin autorităţilor române competente să colaboreze instituţional cu Comisia Europeană (paragraful 177 din decizia CJUE din 18 mai 2021), deci instituţiilor politice, Parlamentului României şi Guvernului, şi, pe de altă parte, că obligaţiile se exercită pe baza principiului colaborării loiale, prevăzut în Articolul 4 TEU. Din ambele perspective, obligaţiile nu pot reveni instanţelor, organe ale statului care nu sunt împuternicite să colaboreze cu o instituţie politică a Uniunii Europene».", afirmă reprezentanţii magistraţilor.

Potrivit acestora, noile proiecte ale legilor justiţiei, publicate în 21 iulie de Ministerul Justiţiei, "sunt practic legile în vigoare, cu unele modificări, fiind complet diferite de versiunile prezentate şi asumate în faţa Comisiei Europene".

"Este pur şi simplu de neînţeles de ce adoptarea acestor proiecte, în forma propusă, mai este necesară. Deşi Guvernul României şi-a asumat să asigure armonizarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea justiţiei conform principiilor instrumentelor internaţionale ratificate de România, ca şi să ia în considerare toate recomandările formulate în cadrul mecanismelor europene (MCV, GRECO, Comisia de la Veneţia, Raportul Comisiei Europene asupra statului de drept) şi cu deciziile CCR, legile justiţiei publicate în 21 iulie 2022 menţin aceleaşi prevederi retrograde şi blochează orice reformă", scrie în document.

Conform sursei citate, principiul cooperării loiale prevăzut la articolul 4, par. 3, al Tratatului Uniunii Europene "este încălcat de ministrul Justiţiei, partenerii europeni fiind înşelaţi fără nicio reţinere într-un joc viclean şi fără sfârşit". Din acest principiu rezultă că statele membre UE trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a garanta aplicabilitatea şi eficienţa dreptului Uniunii, ca şi pentru a elimina consecinţele ilegale ale încălcării acestui drept, şi că această obligaţie revine, în limita atribuţiilor, fiecărui organism al statului membru vizat.

"În ciuda angajamentelor luate în faţa Comisiei Europene, aproape toate schimbările dăunătoare criticate de organismele internaţionale în ultimii ani sunt păstrate: concursurile de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, ca şi pentru funcţiile executive de la curţile de ape, tribunale şi parchetele de pe lângă acestea ( aceasta fiind singura formă de promovare permisă de lege până în 25 decembrie 2025) nu au un caracter meritocratic şi rămân sub controlul total al Secţiei pentru Judecători a CSM, Inspecţia Judiciară este uşor cosmetizată, rolul Institutului Naţional al Magistraturii, prin Consiliul Ştiinţific, în numirea inspectorilor este eliminat complet, libertatea de expresie a magistraţilor este afectată grav, obligaţia de a se abţine de la "manifestări defăimătoare sau exprimări în legătură cu celelalte puteri din stat" este menţinută şi operarea CSM în secţii încalcă arhitectura constituţională a acestei autorităţi, a cărei formă de organizare adecvată este plenul.

Este foarte ciudat că eliminarea acestor aspecte a fost considerată esenţială pentru independenţa sistemului judiciar în versiunile publicate de Ministerul Justiţiei, reprezentat de actualul ministru, în 30 septembrie 2020 şi 22 iunie 2022, şi revizuirea lor a fost asumată fără rezerve în faţa Comisiei Europene şi că, prin noul proiect din 21 iulie 2022, schimbările necesare sunt abandonate fără nicio explicaţie, fără a se menţiona transparent cine a propus noile prevederi, în contextul în care, în iunie 2022, Ministerul Justiţiei a anunţat că nu va redeschide dezbaterea publică asupra proiectelor", se mai arată în scrisoarea celor trei asociaţii.

Reprezentanţii magistraţilor susţin şi că au fost introduse reglementări care asigură procurorului general al Parchchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie posibilitatea să infirme, motivat, toate măsurile şi soluţiile adoptate de procurori (inclusiv procurori DNA/DIICOT), prevederi care ar încălca obligaţiile asumate de România prin Tratatul de Accedere la Uniunea Europeană pentru a asigura independenţa DNA.

"De facto, prin aceste proiecte, toate progresele făcute de România în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sunt compromise şi se încearcă o controlare a activităţii celor două parchete specializate de către factorul politic, prin procurorul general al României, care este numit din considerente eminamente politice", subliniază aceştia.

Conform aceleiaşi surse, este eliminată ocuparea prin concurs a funcţiei de vicepreşedinte al instanţei/ adjunct al procurorului unui parchet, "ceea ce reprezintă un regres" întrucât această reglementare prevede crearea unei dependenţe a celor care ocupa funcţiile de conducere la instanţe / parchete faţă de Secţia pentru Judecători/ Procurori şi preşedintele instanţei / şeful parchetului, care îşi vor propune adjuncţii.

"Astfel, se configurează un sistem clientelar în domeniul judiciar, ceea ce este inacceptabil, pentru că pune în pericol însăşi independenţa sistemului judiciar", afirmă asociaţiile.

Acestea critică şi prevederea privind creşterea perioadei de formare a magistraţilor la Institutul Naţional al Magistraturii, de la 2 la 3 ani, într-un moment în care peste 1.000 de posturi de judecător şi procuror sunt vacante. Magistraţii afirmă că propunerea nu este bazată pe niciun studiu de impact, pe nicio analiză a nevoilor sau evaluare a situaţiei personalului în sistemul judiciar şi consideră că creşterea perioadei de formare va duce la lipsa de personal cronică şi un dezechilibru pe termen mediu la instanţe şi parchete de nivel superior în corelare cu vechimea necesară pentru promovare.

"În acest context, dorinţa puterii executive de a crea un sistem judiciar în care puterea de decizie să fie deţinută de majoritatea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, conducerea Ministerului Public şi preşedinţii instanţelor de judecată, cu caracter discreţionar şi ignorând participarea consiliului de administraţie la luarea deciziilor de interes, rămâne evidentă.

Practic, prin aceste legi, sistemul judiciar se confruntă cu un regres inacceptabil, independenţa acestuia fiind serios pusă în pericol, deşi garanţiile de independenţă privind judecătorii asigurate la momentul aderării la Uniunea Europeană ar fi trebuit să rămână intangibile după aderare, aşa cum a stabilit deja CJUE, prin Hotărârea din 20 aprilie 2021, pronunţată în cauza Republica, C-896/19", scrie în document.

Potrivit sursei citate, "nemulţumirea Inspecţiei Judiciare faţă de hotărârea CJUE din 18 mai 2021, percepută a contesta însuşi fundamentul mandatului inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare, este conferită judecătorilor prin contestarea conceptuală a fundamentelor dreptului de asociere, a dreptului asociaţiilor profesionale să dea în judecată şi să depună cereri de pronunţare a unei hotărâri preliminare, ridicând acuzaţii grave de partizanat cu o facţiune politică ale cărei discursuri sunt pro-europene. Aceste acuzaţii pun în discuţie înseşi fundamentele dreptului de asociere şi autoritatea organismelor europene, urmărind să blocheze participarea asociaţiilor la consultările MCV, precum şi mijloacele legale de apărare legitime precum sesizarea prealabilă".

"În sfârşit, întrucât simţim o presiune continuă şi crescândă din partea organismului responsabil cu apărarea independenţei noastre şi din moment ce o altă soluţie nu mai este disponibilă pentru a ne apăra independenţa sau pentru a aplica legislaţia Uniunii Europene, facem apel la Excelenţele voastre, în ultimă instanţă, să folosiţi toate mijloacele de care dispuneţi pentru a reda speranţa magistraţilor care acţionează cu bună-credinţă că valorile statului de drept nu au dispărut încă în România. Altfel, odată cu inacţiunea Comisiei Europene, distrugerea justiţiei va fi completă, iar tratatele UE din România vor fi compromise total şi iremediabil", conchid reprezentanţii magistraţilor.