Trezoreria va realiza operaţiuni repo şi plasamente colateralizate

• BNR ar putea accepta ca garanţie obligaţiunile emise de instituţiile financiare internaţionale

Ministerul Economiei şi Finanţelor şi-a propus să fructifice disponibilităţile din soldul contului curent general al trezoreriei statului prin realizarea, potrivit legii, de plasamente financiare sub forma depozitelor la termen, garantate cu titluri de stat (sau cu active eligibile admise pentru tranzacţionare), respectiv cumpărări/vânzări reversibile de titluri de stat - operaţiuni repo/revers repo, ne-a declarat Ştefan Nanu, directorul general al Direcţiei de Trezorerie şi Datorie Publică.

Domnia sa a precizat că aces­te plasamente se vor realiza fără a fi afectate obiectivele politicii monetare adoptate de Banca Naţională a României, existând în acest scop, o colaborare permanentă cu aceasta în scopul evaluării efectelor asupra condiţiilor de piaţă monetară. Din această perspectivă, actualul cadru de reglementare prevede obligativitatea constituirii de rezerve minime obligatorii de către instituţiile de credit în cazul atragerii de resurse de la Ministerul Economiei şi Finanţelor, fapt care are repercusiuni negative asupra randamentelor pe care acesta le poate obţine prin efectuarea de plasamente, a mai adăugat domnia sa.

În ceea ce priveşte avantajul realizării de operaţiuni repo, Ştefan Nanu consideră că băncile se vor gândi astfel, să îşi realizeze portofolii de titluri de stat. De altfel, şi în cazul plasamentelor colateralizate, pot participa doar acele instituţii de credit care au în portofolii titluri de stat sau care achiziţionează în acest scop portofolii de titluri de stat. În acest moment însă, piaţa secundară a titlurilor de stat - activele cu care băncile pot colateraliza (garanta) facilitatea de creditare de la BNR sau cu care să participe la operaţiuni repo - din ţara noastră nu este suficient de dezvoltată, fiind puţine bănci care deţin în portofoliul lor aceste active, motivul principal, consideră economiştii, fiind emisiunile reduse de titluri de stat pe piaţa primară.

În această perioadă însă, grupul de lucru format din reprezentanţi MEF, BNR, Bursa de Valori şi Depozitarul Central, discută pentru realizarea reglementărilor necesare pentru ca BNR să accepte ca garanţie obligaţiunile emise de instituţiile financiare internaţionale (Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, etc).

Nicolaie Alexandru, senior economist al ING, este de părere că această măsură reprezintă un pas înainte referitor la rezolvarea problemei colateralului necesar obţinerii de lichiditate de la banca centrală. Totodată, având în vedere calitatea de membru a UE, ar trebui permisă garantarea cu orice tip de obligaţiuni emise de instiţutiile din Uniunea Europeană, astfel că, măsura vine sa alinieze reglementările din ţara noastră la cele europene, susţine economistul ING.

Trezoreria statului, ca participant direct la sistemul electronic de plăţi, are obligaţia să asigure efectuarea plăţilor bugetului general consolidat şi fluidizarea plăţilor în conexiune cu ceilalţi participanţi la sistem, ne-a declarat Ştefan Nanu.

Tratamentul preferenţial acordat trezoreriei a fost eliminat, în prezent ea având aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi ceilalţi participanţi la sistem (instituţii de credit) având totodată obligaţia de a-şi asigura, în condiţiile pieţei monetar-valutare, resurse pentru efectuarea operaţiunilor proprii, fără a perturba buna funcţionare a sistemului, ne-a mai explicat directorul trezoreriei.

Stefan Nanu a mai precizat că, pentru evitarea apariţiei unor dezechilibre temporare în soldul contului curent general al trezoreriei statului, prin reglementările legale, s-a stabilit o limită minimă care trebuie păstrată în soldul contului curent general al trezoreriei în cazul efectuării plasamentelor financiare, aceasta fiind de un miliard de lei. De asemenea, reprezentantul MEF a adăugat că, actualmente, se lucrează pentru cuprinderea în cadrul legislativ şi procedural a unor prevederi clarificatoare privind modalitatea executării garanţiilor reprezentând titlurile de stat gajate de către instituţiile de credit în cadrul operaţiunilor de plasare efectuate de către trezorerie precum şi a surselor de plată a diferenţelor care pot aparea în cazul executării acestor garanţii.