TRIUNGHIUL BERMUDELOR DIN MINISTERUL FINANŢELOR Unde se duc banii luaţi de Finanţe de la băncile comerciale? Oare se scufundă?!

Ministerul Finanţelor a apelat, la mijlocul acestei săptămâni, la un credit de tipul "club loan" în valoare de aproximativ un miliard de euro de la cele mai importante opt bănci comerciale din sistemul bancar românesc, după ce, de la începutul anului şi până acum a emis certificate de trezorerie pe bandă rulantă pentru acoperirea deficitului bugetar.

Finanţele au încercat să ascundă acest nou credit: au rugat instituţiile de credit, copilăreşte, să nu ofere detalii despre valoarea, structura sau condiţiile acestui împrumut.

Totuşi, Robert Rekkers, directorul general al Băncii Transilvania, a confirmat în dimineaţa zilei de ieri, pentru un post de televiziune, că Ministerul Finanţelor Publice s-a împrumutat cu un miliard de euro de la opt bănci, prin forma unui club-loan, pentru acoperirea deficitului bugetar. Ulterior, directorul general al Băncii Transilvania nu a mai dorit să comenteze pe fondul acestui subiect.

Printre instituţiile de credit care se vehiculează că au format acest club se numără şi Banca Comercială Română, BRD - Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania sau Bancpost.

Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, a explicat: "Bancpost rămâne interesată în această perioadă să finanţeze statul român. Considerăm că o creştere pe baze raţionale şi eficiente a cheltuielilor bugetare se poate constitui într-unul din acele impulsuri de care economia românească are nevoie pentru relansare".

În plus, apreciem că riscul asociat statului roman este mult mai redus decât riscul asociat finanţării sectorului privat, mai ales în actuala situaţie de criză. Acestea fiind zise, datorită secretului bancar, Bancpost nu comentează existenţa sau natura unor tranzacţii efectuate cu clienţii săi".

Totuşi, o parte bună există, acest nou împrumut pare să fie realizat pe termen mediu, mai exact pe doi ani, ceea ce ar îmbunătăţii situaţia Ministerului Finanţelor, care de la începutul anului a emis doar certificate de trezorerie pe termen scurt şi pe care acum se vede nevoit să le rostogolească.

"Este clar că Ministerul Finanţelor se va mai împrumuta pentru că are nevoie, în medie, de un miliard de euro pe lună pentru a rostogoli împrumuturile pe termen scurt pe care le-a luat până acum, plus că le mai trebuie şi o rezervă", ne-a explicat Laurian Lungu, managing partner în cadrul Macroanalitica.

Problema este unde se duc banii pe care îi împrumută Ministerul Finanţelor?

În economie, clar, nu au ajuns. Companiile se plând că rambursările de TVA nu s-au realizat, subvenţii în economie nu s-au făcut, impozitele nu au fost reduse, iar "Prima Casă" nu funcţionează... deci unde sunt banii?

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor nu au putut fi contactaţi ieri pentru lămuriri.

De la începutul acestui an, Ministerul Finanţelor a emis certificate de trezorerie cu discont şi obligaţiuni de tip benchmark în valoare de peste 47 miliarde lei (aproape 11 miliarde euro).

Dacă în aproape şapte luni Finanţele au avut nevoie de 11 miliarde euro, atunci, extrapolând media lunară, vor mai avea nevoie de încă 7,85 miliarde euro până la finalul anului.

"Este total ridicol ce se întâmplă! Avem nevoie de nişte experţi la Ministerul Finanţelor. Asta nu este politică fiscală, ci bătaie de joc", consideră unii analişti.

Guvernul român şi-a asumat pentru acest an o ţintă de deficit bugetar de 4,6% din Produsul Intern Brut, mai exact de 24,3 miliarde lei, iar Fondul Monetar Internaţional a fixat ţării noastre ţinte trimestriale de deficit bugetar: cel mult 14,5 miliarde lei la finalul trimestrului al doilea şi maximum 18,6 miliarde lei pentru al treilea trimestru.

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat recent că deficitul bugetar a ajuns la jumătatea acestui an la 2,7% din PIB, în concordanţă cu ţintele FMI.