Ucraina are puţine şanse să primească sprijin de la FMI până în aprilie

Este puţin probabil ca Ucraina să primească asistenţă financiară de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) înainte de luna aprilie, a declarat, sâmbătă, ministrul de finanţe de la Kiev, Oleksander Shlapak, conform Reuters, transmite Agerpres.

Ucraina, ţară care are de rambursat în acest an datorii în valoare de şase miliarde de dolari, a cerut zilele trecute asistenţă financiară de la FMI, iar o echipă de experţi ai fondului este aşteptată să ajungă la Kiev săptămâna aceasta.

"În cel mai optimist scenariu, vom putea să primim bani de la FMI abia în luna aprilie", a declarat Oleksander Shlapak, adăugând că Ucraina are de gând să primească de la FMI 15 miliarde dolari pe o perioadă de doi ani şi jumătate.

Vineri, directorul general al FMI, Christine Lagarde, a apreciat că nu există motive de panică cu privire la decizia Ucrainei de a cere ajutorul comunităţii internaţionale. Lagarde a făcut totuşi un apel către autorităţile ucrainene să se abţină să facă estimări cu privire la valoarea programelor de ajutor necesare.

Ucraina are un acord stand-by în valoare de 15 miliarde de dolari cu FMI, însă acesta a fost îngheţat în 2011, în urma refuzului Kievului de a pune capăt subvenţiilor şi a majora preţurile gazelor şi încălzirii pentru consumatorii casnici.

• Contractele valutare la termen, interzise

Banca centrală a Ucrainei a interzis, vineri, contractele valutare la termen, în cadrul unui set de măsuri destinate susţinerii monedei naţionale (grivna), care joi a atins un nou minim record.

Anterior, guvernatorul băncii centrale a Ucrainei, Stepan Kubiv, a anunţat că cei care deţin depozite în valută nu vor putea scoate din cont mai mult de 15.000 de grivne, aproximativ 1.500 de dolari pe zi. În plus, Stepan Kubiv a informat că angajaţii băncii centrale analizează tranzacţiile efectuate de 16 bănci, ca să vadă dacă au făcut speculaţii ilegale pe piaţă.

Moneda ucraineană a pierdut un sfert din valoarea sa de la începutul anului. Preocupările investitorilor se amplifică pe fondul crizei politice care a antrenat destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici şi tensiunile separatiste pro-ruse în Crimeea.

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, va solicita, astăzi, convocarea Birourilor Permanente, pentru ca, mâine, Parlamentul, reunit în şedinţă comună, să adopte o declaraţie privind situaţia din Ucraina.

"Evenimentele care au loc în Estul Ucrainei, în special în Crimeea, sunt deosebit de grave şi pot afecta stabilitatea în zona Mării Negre. Este necesar ca Uniunea Europeană, SUA, celelalte ţări ale NATO, ONU să-şi exprime ferm suportul pentru statul ucrainean, care are dreptul de a decide singur, fără a fi supus unor presiuni militare, politice sau economice, asupra oportunităţii aderării la spaţiul valorilor democratice europene şi euro-atlantice", se arată într-un comunicat al preşedintelui Senatului, Crin Antonescu, potrivit Mediafax.

• Traian Băsescu: Rusia nu-şi propune un conflict cu un stat membru NATO

Rusia nu-şi propune un conflict cu un stat membru NATO, în mod categoric România nu este o ţintă a unei eventuale agresiuni asupra Ucrainei, a afirmat, ieri, preşedintele Traian Băsescu.

"Rusia în niciun caz nu îşi propune un conflict cu un stat membru NATO. În mod categoric România nu este o ţintă a unei eventuale agresiuni a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Mesajul a şi fost dat extrem de clar pentru a preveni agitaţii inutile prin România... Să ne şi vedem în război. Nu! Nu va fi cazul! Din punct de vedere al securităţii, frontierele României sunt certe, garantate şi asigurate", a spus Băsescu la un post de televiziune.