English
Fondul Proprietăţii de Stat din Ucraina nu are în vedere privatizarea combinatului de la Krivoi Rog deoarece trebuie mai întâi ca guvernul de la Kiev să ajungă la înţelegeri cu celelalte ţări participante, în special cu România, care vrea un miliard de dolari pe acţiunile sale, potrivit instituţiei. "Până la un consens în relaţiile cu celelalte ţări, este imposibil să avansăm către privatizare", a declarat într-o conferinţă de presă şeful Fondului, Aleksander Riabcenko, citat de agenţia UkrInform. Potrivit acestuia, aşteptările părţii române sunt foarte ridicate şi este puţin probabil ca România să dea înapoi.
Oficialul a adăugat că "aceste aşteptări s-au concretizat" într-o sumă de un miliard de dolari. "Au renumărat toţi acei peleţi în dolari şi a apărut acest număr frumos şi rotund. S-au obişnuit deja cu ideea că vor primi această sumă de la Ucraina. Acum este foarte problematică o înţelegere", a afirmat Riabcenko, citat de Mediafax.
Construcţia combinatului minier şi de prelucrare Krivoi Rog a început în 1983 în Uniunea Sovietică, părţile implicate fiind Ucraina, Republica Democrată Germană (Germania de Est), Cehoslovacia, Ungaria şi România.
După dezmembrarea Uniunii Sovietice, Ucraina a primit 56,4% din acţiuni, România 28% şi Slovacia 15,6%, iar construcţia complexului a fost îngheţată în 1990, lucrările fiind finalizate în proporţie de 70%.
România a investit în combinatul Krivoi Rog, înainte de anul 1989, circa 800 milioane dolari.
În ultimii ani, autorităţile de la Bucureşti au anunţat în mai multe rânduri că vor să renunţe la participaţia deţinută la combinatul din Ucraina. Fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a declarat în luna mai a anului trecut că statul ar putea vinde participaţia la Krivoi Rog grupului ArcelorMittal, cu care a început discuţii tehnice pe această temă. Investiţiile în construcţia combinatului s-au ridicat până în 1990 la 1,65 miliarde de dolari, dintr-un total de 2,4 miliarde de dolari.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
