UDMR AGITĂ LUMEA JUSTIŢIEI Desfiinţarea SIIJ, între cerinţele magistraţilor şi nevoile Uniunii

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie consideră că Parlamentul trebuie să desfiinţeze necondiţionat Secţia specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie(SIIJ) şi nu "să o translateze integral în alte structuri de parchet". Poziţia celor două asociaţii profesionale vine după ce liderul grupului parlamentar al UDMR din Camera Deputaţilor, Csoma Botond, a afirmat că senatorii şi deputaţii Uniunii sunt de acord cu desfiinţarea SIIJ, dar vor înfiinţarea unei structuri similare în cadrul Parchetului General şi nu preluarea atribuţiilor de către Direcţia Naţională Anticorupţie. Deputatul din partea UDMR a susţinut într-un interviu acordat unei publicaţii maghiare că şi cei din PNL sunt de acord cu o astfel de soluţie.

Magistraţii amintesc că, prin Avizul nr.934 din 20 octombrie 2018, Comisia de la Veneţia a sugerat reconsiderarea înfiinţării unei secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor. Ca alternativă, s-a propus folosirea unor procurori specializaţi, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente. Cele două asociaţii profesionale citează şi Raportul ad-hoc privind România, adoptat de Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), în care se arată că "secţia pare ca o anomalie în actuala structură instituţională", fiind invocate mai multe motive, între care faptul că "nu au existat date sau evaluări specifice care să demonstreze existenţa unor probleme structurale în justiţie care să justifice o astfel de iniţiativă".

"Prin urmare, orice încercare de redenumire a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, inclusiv prin translatarea sa în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) sub forma unei direcţii, precum şi renaşterea unei astfel de structuri, sub orice formă, sunt la fel de nocive. Principial, orice unitate centralizată şi specializată care ar putea ancheta magistraţii este incompatibilă cu cerinţele statului de drept. Modelul legislativ anterior, care presupunea repartizarea teritorială, orizontală şi verticală, a structurilor de parchet ce puteau investiga magistraţii (PÎCCJ, parchetele de pe lângă curţile de apel, DNA, DIICOT), era unul descentralizat şi deconcertat, cu rezultate notabile (inclusiv magistraţi condamnaţi), oricum, cu riscuri mult mai mici de control asupra centrului de comandă, aşa cum arată şi Avocatul General al CJUE", au transmis, într-un comunicat de presă cele două asociaţii profesionale ale magistraţilor.

Reprezentanţii acestora solicită Parlamentului să desfiinţeze necondiţionat SIIJ, pentru a respecta coordonatele statului de drept şi standardele în materie ale Uniunii Europene.

Referitor la afirmaţiile deputatului Csoma Botond, Direcţia Naţională Anticorupţie arată într-un comunicat de presă: "A susţine că procurorii DNA au comis fapte de abuz în serviciu şi şantaj faţă de magistraţi reprezintă un atac direct şi nefondat la adresa instituţiei, care aduce atingere probităţii profesionale şi independenţei magistraţilor procurori.

Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanţe care să constate săvârşirea presupuselor abuzuri comise de procurorii DNA; numărul de dosare înregistrate la nivelul DNA care vizează procurori şi judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistraţi, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare, majoritatea acestora fiind constituite ca urmare a plângerilor şi denunţurilor depuse de cetăţeni. (...) Nu a existat niciun dosar penal care să fie înregistrat ca urmare a «neacceptării argumentelor procurorilor anticorupţie şi tratării acuzaţiilor din rechizitoriu cu rezerve de către judecători»; au fost însă înregistrate dosare care vizau comiterea de infracţiuni de corupţie sau asimilate celor de corupţie, de către magistraţi. (...) Solicităm oamenilor politici să se abţină de la atacuri publice nefondate împotriva DNA de natură să afecteze imaginea instituţiei noastre şi credibilitatea eforturilor de luptă împotriva corupţiei la nivel înalt".

În perioada în care a avut în competenţă fapte de corupţie şi asimilate corupţiei săvârşite de magistraţi (2002-octombrie 2018), DNA a trimis în judecată 161 de magistraţi (76 de procurori şi 85 de judecători), iar în aceeaşi perioadă au fost condamnaţi 100 de magistraţi (47 de procurori, 52 de judecători şi 1 magistrat asistent).