UDMR, nedorită în viitorul Parlament de coaliţia PSD-PNL

Coaliţia de guvernare se pare că şi-a propus ca, după ce i-a dat afară din Executiv pe cei de la UDMR, să îi dea afară şi din Parlament la alegerile generale de anul viitor. Astfel, deputaţii Radu Cristescu (PSD) şi Adrian Cozma (PNL) au depus un proiect de lege care propune ridicarea pragului electoral de la 5% la 7% şi eliminarea aşa-numitului prag alternativ pentru UDMR, care îi permitea intrarea în Parlament dacă ar fi obţinut un prag de 20% în patru judeţe. Iniţiativa de act normativ mai prevede majorarea pragului electoral pentru alianţele electorale sau politice, care vor trebui să obţină minim 10% din voturi faţă de 8% cât prevede legea în vigoare.

Creşterea pragului electoral ar afecta direct UDMR, care ar fi eliminat din Parlament, se arată într-o analiză realizată de Asociaţia Miko Imre.

"Acest lucru ar crea probleme foarte mari pentru UDMR, care obţine de obicei în jur de 6% din voturi, şi ar împiedica comunitatea maghiară să îşi trimită reprezentanţii politici în legislativul românesc. PSD şi PNL spun că «doresc să creeze mai multă stabilitate în România, să reducă fragmentarea spectrului politic», însă dacă acest proiect de lege va fi votat în Parlament, atunci înseamnă eliminarea UDMR din sfera politică românească. Cu un an înainte de alegeri, membrii comunităţii maghiare consideră acest demers unul extrem de ostil, care îi împiedică pe membrii comunităţii maghiare să facă parte din legislativul românesc, dar şi pe cei din UDMR să facă parte în viitor din guvernul României", se arată într-o analiză realizată de Serviciul de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi "Miko Imre". Menţionăm că, pe pagina de internet a acestui serviciu, se precizează că a fost înfiinţat de UDMR cu scopul de a observa, semnala şi împiedica orice tip de discriminare faţă de comunitatea maghiară din România.

În motivarea proiectului de act normativ, iniţiatorii susţin că rezultatele alegerilor derulate în ultimii 20 de ani la nivelul Camerei Deputaţilor şi Senatului au determinat o fragmentare politică importantă, care s-a repercutat asupra dificultăţii constituirii unor majorităţi parlamentare stabile, care să genereze o stabilitate politică şi o stabilitate guvernamentală.

"Spre exemplu, numai în ultimele două legislaturi, respectiv 2016-2020 şi 2020-2024, Parlamentul României a acordat vot de învestitură pentru un număr de şapte guverne. Practic, durata medie a unui guvern a fost de aproximativ 1 an. Această instabilitate politică şi guvernamentală a avut consecinţe şi asupra stabilităţii economice, asupra viziunii privind implementarea politicilor cu finanţare externă nerambursabilă, precum şi asupra relaţiilor politice şi economice externe", arată cei doi iniţiatori, deputaţi ai partidelor din actuala coaliţie guvernamentală, PSD şi PNL.

De aceea, ei propun un prag electoral de 7% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional pentru asigurarea formării unor majorităţi stabile care să ducă la o guvernare stabilă.

În ceea ce priveşte eliminarea pragului alternativ pentru UDMR, autorii iniţiativei legislative consideră că acest prag este unul discriminatoriu, în condiţiile în care senatorii şi deputaţii reprezintă, potrivit articolului 61 din Constituţia României, reprezintă în integralitate poporul român, nu doar patru circumscripţii electorale.

Proiectul de lege a mai fost semnat şi de deputaţii liberali Alexandru Muraru, Cristina Burciu, Laurenţiu Cazan, Maria Stoian, Ervin Molnar, Florian Dumitru şi Luminiţa Barcari.

Probabil că autorii proiectului de act normativ s-au bazat pe demersul lor şi pe faptul că UDMR este o fundaţie şi nu un partid politic, iar conform Constituţiei şi legislaţiei în vigoare, candidaţii pentru Parlament trebuie să facă parte din partide politice, alianţe politice sau electorale, sau să fie independenţi. Există o excepţie privind deputaţii minorităţilor naţionale care au de drept locuri în Parlament.

Se pare că o parte din membrii coaliţiei PSD-PNL s-au gândit că prin introducerea acestui nou prag - ce pare un adevărat "numerus clausus" pentru UDMR -, vor reuşi să scape de foştii aliaţi, nu doar de la guvernare, ci şi din Parlament.

Cu un an înainte de alegeri, membrii comunităţii maghiare consideră această mişcare una extrem de ostilă, menită să îi împiedice pe membrii comunităţii maghiare să facă parte din Legislativ şi să împiedice UDMR să mai facă parte din guvernul României, susţin cei de la Miko Imre.

În argumentarea poziţiei lor, ei aduc în discuţie şi o declaraţie a politologului Cristian Pîrvulescu, care a spus recent că "ţările care vor să construiască o democraţie, nu ridică, nici nu coboară pragul". Potrivit celor de la Miko Imre, domnul Pirvulescu a afirmat că pragul de 5% este deja unul ridicat, ceea ce are impact asupra reprezentării democratice în România, iar un prag ridicat va acţiona împotriva partidelor mai mici din ţara noastră, dând cale liberă un partide extremiste, de genul AUR.

Sursa citată mai arată că pragurile electorale aplicate la alegerile europene din 2019 au variat între 5% din voturile valabil exprimate în nouă state membre ale Uniunii Europene (Cehia, Franţa, Croaţia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia) şi 1,8 % - prag electoral în Cipru. Italia, Austria şi Suedia au avut la alegerile europarlamentare un prag electoral de 4%, iar Grecia de 3%, în timp ce 14 state membre au avut niciun prag.

Proiectul legislativ va afecta şi o parte din actuala opoziţie parlamentară, dacă ţinem cont că iniţiatorii solicită mărirea la 10% a pragului privind alianţele electorale. Prin prisma noilor mişcări de pe scena dreptei politice din ţara noastră, unde partidul condus de Ludovic Orban - Forţa Dreptei - doreşte o alianţă cu Partidul Mişcarea Populară şi cu USR, dacă această alianţă ar include doar primele două formaţiuni politice, există şanse minime ca liberalii lui Orban şi cei de la PMP să mai ocupe anul viitor locurile de senator şi deputat.