UE a publicat o hartă a reţelelor de dezinformare ale Rusiei şi Chinei

Uniunea Europeană a publicat o hartă detaliată a reţelelor de dezinformare controlate de Rusia şi China, constând în 2.055 de canale oficiale, mass-media publice, conturi gestionate de serviciile de informaţii şi altele care, deşi nu sunt direct legate de stat, promovează mesajele acestora, informează EFE, care afirmă cele ce urmează.

Harta a fost publicată de Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) în cadrul celui de-al treilea raport privind campaniile de dezinformare străine şi oferă o imagine clară a legăturilor dintre aceste reţele, subliniind modul în care Rusia şi China colaborează uneori pentru a întări mesajele antioccidentale.

Raportul SEAE descrie două reţele distincte: una rusă şi alta chineză. Reţeaua rusă este structurată pe mai multe nivele: primul nivel include canale oficiale ale Ministerului de Externe al Rusiei, ambasadele şi instituţii media precum RT şi Sputnik, care amplifică mesajele Kremlinului. Al doilea nivel este alcătuit din canale care, deşi nu sunt oficial legate de stat, promovează mesaje ruseşti pentru a le face să pară mai naturale şi diversificate. La un al treilea nivel, există canale neoficiale, cum ar fi influenceri sau reţele de YouTube, care continuă să răspândească naraţiuni ruseşti chiar şi atunci când sursele oficiale sunt restricţionate.

În contrast, infrastructura chineză de dezinformare este mult mai centralizată şi sincronizată, cu canale de stat, precum Global Times şi CGTN, care distribuie naraţiuni oficiale. Reţelele diplomatice chineze sunt folosite pentru a amplifica rapid aceste mesaje, iar China se bazează şi pe site-uri de ştiri, podcasturi şi influenceri pentru a-şi extinde influenţa într-un mod mai subtil.

Raportul subliniază că, în perioada analizată (noiembrie 2023 - noiembrie 2024), Rusia a continuat să fie principalul actor în campaniile de dezinformare, cu Ucraina ca principală ţintă, dar şi Franţa, Germania şi alte ţări europene au fost vizate. În plus, campaniile de dezinformare au vizat şi alegeri, referendumuri şi organizaţii internaţionale precum NATO şi G7. Raportul menţionează că "Ucraina a continuat să fie principala ţintă, cu aproape jumătate din incidente", potrivit sursei citate.

De asemenea, reţelele sociale, în special X, au fost identificate ca cele mai eficiente instrumente pentru diseminarea informaţiilor false, concentrându-se pe "88% din activităţile de dezinformare."

Raportul atrage atenţia asupra ameninţărilor grave pe care le reprezintă aceste campanii pentru securitatea Uniunii Europene, subliniind că "manipularea şi interferenţa informaţiilor reprezintă o ameninţare majoră la adresa securităţii UE.".

Kaja Kallas, şefa diplomaţiei europene, a subliniat importanţa recunoaşterii şi combaterii acestor campanii, care au un impact semnificativ asupra opiniei publice europene, afirmând: "Scopul este de a ne destabiliza societăţile, de a aduce daune democraţiilor noastre, de a crea rupturi între noi şi partenerii noştri şi de a submina poziţia UE în lume."