UE analizează planuri alternative la sistemul de garantare a depozitelor

Statele Uniunii Europene (UE) au pus frână planului de înfiinţare a unui sistem comun de protejare a depozitelor bancare şi au cerut explorarea unor măsuri alternative care, probabil, vor reduce protecţia deponenţilor europeni, potrivit unui document al Comisiei Europene, obţinut de agenţia Reuters.

Acesta arată că statele din UE negociază introducerea unui sistem european de garantare a depozitelor (European Deposit Insurance Scheme - EDIS), care asigură protecţia depozitelor de până la 100.000 de euro/persoană în toate ţările participante. EDIS ar urma să fie cel de-al treilea pilon al uniunii bancare, alături de supravegherea bancară şi de rezoluţia bancară.

Comisia Europeană, care a propus această schemă în noiembrie 2015, consideră că prin punerea la comun a resurselor naţionale, deponenţii vor fi mai bine protejaţi, iar băncile vor înregistra costuri mai scăzute, astfel încât sistemul financiar european va fi mai stabil.

Planul s-a lovit însă de opoziţia Germaniei, autorităţile de la Berlin fiind îngrijorate că fondurile naţionale de garantare a depozitelor ar putea fi utilizate pentru salvarea deponenţilor din alte ţări.

Preşedinţia olandeză a UE i-a cerut Comisiei Europene să reevalueze impactul financiar al EDIS şi să ia în considerare "posibile opţiuni alternative", conform Reuters.

Textul se referă la un plan alternativ de "împrumuturi obligatorii" în cadrul schemelor naţionale de garantare a depozitelor bancare din Europa, care ar urma să înlocuiască EDIS. Astfel, fondurile naţionale vor trebui să ajute băncile din alte state în situaţia în care criza lichidităţilor afectează depozitele. Propunerea aceasta este sprijinită de Germania.

Dar este puţin probabil ca "ajutorul să nu fie însoţit de condiţii", susţine un oficial al UE, exprimând îndoieli cu privire la protecţia efectivă a deponenţilor.

Preşedinţia olandeză a UE pare că ar fi cerut şi reintroducerea dreptului de veto în procesul legislativ privind înfiinţarea EDIS sau a planurilor alternative. Planul original al Comisiei Europene prevedea ca deciziile să fie adoptate prin votul majorităţii statelor membre.

Potrivit Comisiei Europene, beneficiile economice ale EDIS presupun o îmbunătăţire a gradului de acoperire pentru bănci în toate statele membre participante, fără modificarea nivelului general de finanţare. Comisia a calculat că, în cazul unei crize bancare de amploare, în care va fi nevoie de protejarea depozitelor la mai mult de o bancă, schemele naţionale nu vor reuşi să protejeze în totalitate depozitele în 2,5% din cazuri, iar dacă EDIS ar fi în vigoare, doar în 0,7% din cazuri deponenţii ar putea să nu-şi recupereze banii în totalitate.