UE ar putea declanşa procedura de deficit excesiv împotriva României

Ţara noastră ar putea să se confrunte cu procedura de deficit excesiv declanşată de Uniunea Europeană, dacă deficitul bugetar va depăşi plafonul maxim admis în UE de 3% din PIB, după cum indică prognoza economică de primăvară a Comisiei Europene, a declarat, ieri, comisarul pentru buget, Joaquin Almunia.

Potrivit prognozei Uniunii Europene, deficitul bugetar al României va depăşi în 2007 şi 2008 limita de 3% din PIB fixată prin criteriile economice de la Maastricht referitoare la convergenţa statelor membre la zona euro. Oficialii de la Bucureşti estimează, însă, că deficitul bugetar va fi de 2,8% din PIB în 2007.

Comisia Europeană declanşează procedura de deficit excesiv împotriva oricărui stat membru UE care depăşeşte plafonul de 3%, fapt care poate atrage şi plata unor amenzi semnificative în cazul statelor din zona euro.

România nu poate fi, însă, amendată, întrucât nu a adoptat moneda europeană, dar Uniunea Europeană i-ar putea reduce ajutorul regional.

"România, care a avut un deficit bugetar de 1,9% în 2006, va avea un deficit bugetar excesiv în 2007 şi 2008, potrivit estimărilor noastre. Consecinţele acestor previziuni sunt destul de clare", a spus Almunia.

Comisarul european a adăugat că o evaluare a finanţelor publice ale României va fi făcută în iunie. Un deficit sub 3% din PIB este un criteriu de convergenţă la zona euro, iar România a estimat că va adopta moneda euro cel mai devreme în 2013.

Conform prognozei macroeconomice de primăvară 2007- 2008 a Comisiei Europene, publicate ieri, deficitul bugetului general consolidat va atinge 3,2% din PIB, în 2007, cu 0,4% peste estimările autorităţilor române, întrucât politicile bugetare au tendinţă tot mai mare de relaxare, iar Fondul Proprietatea pune presiune asupra bugetului.

Raportul CE indică o tendinţă de relaxare sporită a politicilor bugetare care va determina o creştere considerabilă a cheltuielilor curente, în special la capitolele transferuri şi salarii. Prognoza CE apreciază că presiuni bugetare ar putea apărea şi din cauza nivelului ridicat al cheltuielilor de capital, chiar dacă guvernul are şanse reduse să-şi ducă la îndeplinire planul ambiţios de investiţii întrucât va întâmpina dificultăţi în implementarea proiectelor.

Ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, avertiza, într-o scrisoare adresată Parlamentului, în urmă cu două săptămâni, că "Ministerul Finanţelor nu mai poate face faţă numeroaselor iniţiative ale Parlamentului cu un impact financiar major asupra deficitului bugetar".

Vosganian a spus că "stabilirea deficitului bugetar la 2,8% din PIB, pentru anul 2007, pune în pericol atingerea obiectivului de 3% din PIB în condiţiile în care atât veniturile, cât şi cheltuielile sunt marcate de anumite incertitudini". În aceeaşi scrisoare, ministrul finanţelor atenţiona că "depăşirea pragului de 3% din PIB va conduce la declanşarea procedurii de deficit excesiv".

A.S.

Prima rectificare bugetară din acest an se va face cel mai probabil la sfârşitul lunii mai sau începutul lunii iunie şi va avea drept scop redistribuirea de fonduri între principalii ordonatori de credite, a declarat ieri Sebastian Vlădescu, secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Anul trecut, bugetul a fost rectificat de patru ori, iar deficitul a ţinta de deficit a fost majorată de la 0,5% din PIB, la 2,5% din PIB. Deficitul bugetar prognozat pentru acest an este 2,8 la sută din PIB. După primele trei luni, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 0,12 la sută din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au reprezentat, în primele patru luni ale acestui an, peste 99% din veniturile prognozate de Ministerul Economiei şi Finanţelor la începutul anului, a declarat ieri Sebastian Vlădescu.

Diminuarea încasărilor bugetare în primele luni ale anului, cauzată de eliminarea taxelor vamale cu statele UE şi de schimbarea modului de colectare a taxei pe valoarea adăugată, a fost temporară, potrivit secretarului de stat în Finanţe. "În privinţa bugetului de stat suntem undeva la peste 95%.Veniturile bugetare vor fi realizate în continuare la nivelul prognozat", a precizat Vlădescu.

Bugetul general consolidat a înregistrat, după primele trei luni din acest an, un deficit de 0,12% din Produsul Intern Brut (449 milioane lei). În perioada analizată, veniturile totale ale bugetului general consolidat s-au cifrat la 25,9 miliarde lei (reprezentând 6,8% din PIB), iar cheltuielile totale s-au ridicat la 26,36 miliarde lei (respectiv 6,9% din PIB).

Bugetele locale au înregistrat un excedent de 2,39 miliarde lei, bugetul asigurărilor sociale de stat un plus de 240 milioane lei, Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate - plus de 604 milioane lei, bugetul asigurărilor pentru şomaj -plus de 192 milioane lei. În acelaşi timp, bugetul de stat a înregistrat un deficit de 4,223 miliarde lei.

Cele mai semnificative încasări provin din colectarea TVA, care a adus la buget, în primele trei luni, 4,87 miliarde lei (1,3 la sută din PIB) şi din accize - 2,49 miliarde lei (0,7 la sută din PIB).

Încasările din impozitul pe profit s-au cifrat la 2,038 miliarde lei (0,5 la sută din PIB), iar cele din impozitul pe salarii şi venit la 3,39 miliarde lei (0,8 la sută din PIB).

În aceeaşi perioadă, cheltuielile de personal au totalizat 5,67 miliarde lei (1,5 la sută din PIB), cheltuielile pentru bunuri şi servicii - 4,44 miliarde lei (1,2 la sută din PIB), cheltuielile cu dobânzile - 448 milioane lei (0,1 la sută din PIB), subvenţiile - 1,154 miliarde lei (0,3 la sută din PIB), iar cheltuielile de asistenţă socială s-au cifrat la 9,064 miliarde lei (2,4 la sută din PIB).

Veniturile bugetului de stat s-au ridicat, în intervalul analizat, la 8,38 miliarde lei, iar cheltuielile la 12,6 miliarde lei. Produsul Intern Brut este estimat la 381,9 miliarde lei.