Uniunea Europeană (UE) a decis, vineri, să extindă cu efect imediat "lista neagră" a oligarhilor ruşi sancţionaţi, pe fondul relaţiilor tot mai tensionate cu Moscova.
La o săptămână de la prăbuşirea, în Ucraina, a avionului MH17 aparţinând "Malaysia Airlines", 15 personalităţi ruse sau ucrainene pro-ruse şi 18 companii au fost adăugate pe lista celor deja sancţionate de UE în urma anexării Crimeei la Rusia, anul acesta. Astfel, numărul celor vizaţi de sancţiunile Uniunii Europene a ajuns la 87.
Tot vineri, UE a extins criteriile juridice pentru aprobarea unor noi sancţiuni la adresa Rusiei, care privesc îngheţarea activelor şi interdicţii de călătorie.
Doborârea avionului MH17 este pusă de Occident pe seama Rusiei, iar în aceste condiţii UE a avertizat că va adopta sancţiuni economice dure împotriva Moscovei. Dar, în cadrul Uniunii Europene nu există unitate în acest sens, unele state membre împotrivindu-se cu tărie sancţionării dure a Rusiei.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat, la finele săptămânii trecute, că, în prezent, "munca se duce pe culoare, pentru a exista convingerea că un posibil summit extraordinar UE pe tema sancţiunilor va însemna chiar înăsprirea acestora". Conform spuselor oficialului polonez, "la ora actuală, o astfel de convingere nu există".
Menţionăm că pe "lista neagră" a ruşilor sancţionaţi se află, începând din 25 iulie, Alexander Bortnikov, şeful Serviciului Federal de Securitate din Rusia, şi Serghei Beseda, şeful departamentului FSB care supraveghează operaţiunile internaţionale şi activitatea de informaţii secrete. De asemenea, pe această listă au fost incluşi membri ai Consiliului de Securitate al Rusiei.
Vineri, oficialii UE au ajuns la o înţelegere preliminară care ar cuprinde sancţiuni precum interzicerea accesului ruşilor la pieţele de capital, intedicţii în sectorul apărării, al produselor cu dublă utilizare şi tehnologiilor sensibile.
Potrivit unui document pregătit pentru reuniunea UE care a avut loc vineri, oficialii regiunii sugerau restricţionarea accesului băncilor de stat ruseşti la pieţele de capital din Europa. Conform documentului, numai anul trecut, 47% din toate obligaţiunile emise de aceste instituţii au provenit de pe pieţele financiare din UE. Proporţia de 47% valorează 7,5 miliarde euro (10,2 miliarde dolari).
Purtătorul de cuvânt al UE, Maja Kocijancic, a declarat că propunerile au fost transmise oficialilor europeni pentru transformarea acestora în norme, iar autorităţile au planificat să aibă o nouă întâlnire marţi, pentru analiza rezultatelor. Conform afirmaţiilor sale, UE va decide dacă propunerile de măsuri trebuie să fie aprobate în cadrul unui summit, ca să producă efecte.
• Creşte preţul petrolului
Cotaţia petrolului Brent, tranzacţionat la Bursa din Londra, a urcat până la cel mai ridicat nivel din ultimele două săptămâni, pe fondul intensificării conflictului din estul Ucrainei, care alimentează tensiunile dintre Rusia şi Occident.
În condiţiile în care Rusia este cel mai mare exportator mondial de energie, preţul petrolului Brent cu livrare în septembrie a urcat cu 1,32 dolari (1,2%) la ICE Futures Europe, ajungând la 108,39 dolari/baril. Nivelul de închidere este cel mai ridicat din 10 iulie până acum. Săptămâna trecută, preţul petrolului Brent a câştigat 1% pe piaţa londoneză.
La New York Mercantile Exchange, preţul futures al petrolului WTI cu livrare în septembrie a crescut cu 2 cenţi (0,02%), la 102,09 dolari barilul.
Tensiunile dintre Rusia şi Occident au adus creşteri şi pe piaţa metalelor preţioase. Cotaţia aurului cu livrare în decembrie a urcat cu 1%, la 1.305,30 dolari uncia, la Comex New York. Avansul este cel mai important din 17 iulie până în prezent. De la începutul anului, cotaţia metalului galben a urcat cu 8,6%.
Tot vineri, preţul argintului cu livrare în septembrie s-a apreciat cu 1,1%, la 20,64 dolari uncia. Creştera a fost cea mai importantă din 17 iulie.
La New York Mercantile Exchange, cotaţia paladiului cu livrare în septembrie a câştigat 1,1%, vineri, atingând 880,38 dolari/uncie. În acest caz, creşterea a fost cea mai importantă din 1 iulie.
Banca Centrală a Rusiei a majorat în mod neaşteptat, la finele săptămânii trecute, dobânda de referinţă, pentru a treia oară în acest an, pe fondul intensificării conflictului cu Ucraina. Dobânda a fost majorată de la 7,5% la 8%, în timp ce analiştii aşteptau menţinerea acesteia la 7,5%.
Banca centrală de la Mosocva încearcă să atenueze rata inflaţiei şi să oprească ieşirea capitalului străin din ţară. Preţurile de consum din Rusia au crescut cu 7,8% în iunie, comparativ cu perioada similară din 2013, acesta fiind cel mai semnificativ avans din august 2011 până în prezent.
Ieşirile nete de capital din Rusia au urcat la 74,6 miliarde de dolari în primul semestru din 2014, faţă de 61 miliarde de dolari în 2013, potrivit băncii centrale de la Moscova.