UE se teme că noii săi membri, România şi Bulgaria, dau înapoi în domeniul reformelor

România şi Bulgaria, care s-au alăturat blocului comunitar la 1 ianuarie, au primit primele note de la Bruxelles în raportul de săptămâna trecută, în care li s-a atras atenţia că mai au un drum lung de făcut până să fie considerate cu adevărat "europene".

În realitate, comentează Associated Press, citată de Rompres, există semnale că aceste două ţări au revenit pe vechile cărări găunoase ale mitei şi economiei de mântuială, după ce au reuşit să intre în club şi nu mai au de depăşit barierele dure ale aderării. Ambele ţări au scăpat de sancţiuni juridice, dar au fost criticate pentru lipsa de progrese în lupta contra corupţiei şi crimei organizate.

Atunci când fostul prim-ministru român Adrian Năstase spunea la televiziune, săptămâna trecută, că ar putea candida la preşedinţie în 2009, românii abia dacă au tresărit, în ciuda faptului că Năstase este cercetat sub acuzaţia că şi-a folosit funcţia pentru a împiedica o anchetă legată de primirea sub formă de mită a aproximativ un milion de euro (1,35 milioane dolari) când era prim ministru. Pentru România, nouă ţară membră a UE, corupţia este pur şi simplu o realitate şi chiar un mod de viaţă, scrie agenţia citată.

Comisarul european pentru justiţie, libertate şi securitate, Franco Frattini, a declarat în mod expres că aceste două ţări au nevoie să intensifice lupta contra corupţiei endemice şi să lucreze pentru a depăşi rămânerile în urmă în ce priveşte cazurile care-şi aşteaptă încă rezolvarea la tribunal. El a avertizat cele două ţări că vor fi evaluate din nou peste un an, existând pericolul impunerii unor sancţiuni, între care invalidarea deciziilor tribunalelor din cele două ţări în restul UE. Corupţia la nivel înalt este "încă un punct slab" şi există prea multe trimiteri în justiţie care aşteaptă deciziile definitive ale tribunalelor, a spus Frattini.

Mulţi observatori au declarat că UE trebuie să devină mai dură pentru a se aştepta la schimbări substanţiale în România şi Bulgaria. "Românii nu par să înţeleagă acest raport, dat fiind că este scris într-un limbaj foarte diplomatic, ceea ce este un lucru normal, fiind vorba de un stat membru", spunea un diplomat occidental, sub rezerva anonimatului, nefiind autorizat să facă comentarii publice. "Ei cred, de asemenea, că este bine că au scăpat de sancţiuni, dar nu despre asta este vorba", a mai spus acesta, citat de Associated Press.

Şi în Bulgaria corupţia este larg răspândită. În anul care a precedat aderarea Bulgariei la UE au fost deturnaţi în zona corupţiei echivalentul a 500 milioane de euro din achiziţii publice şi 400 milioane prin stratageme legate de schimbări de terenuri şi administrarea proprietăţii statului, arată un raport al Centrului pentru Studierea Democraţiei. Pentru anul acesta nu există încă cifre. Au existat 130.000 de cazuri de dare de mită raportate autorităţilor în 2006 şi doar 233 de proceduri juridice începute, cu doar 188 de condamnări. Conform procurorului şef al Bulgariei, Boris Velcev, cea mai dăunătoare formă de corupţie este cea din sistemul judiciar, unde se ştie că magistraţii acceptă mită pentru a întrerupe investigaţiile legate de corupţie.

O altă problemă cu care se confruntă Bulgaria este eşecul instituţiilor care aplică legea în a clarifica sutele de cazuri de asasinate din ultimii ani, legate de lumea interlopă, un fenomen privit cu îngrijorare tot mai mare de UE. Trei preşedinţi consecutivi ai clubului de fotbal de liga întâi Lokomotiv Plovdiv au fost împuşcaţi mortal în ultimii ani. Cel mai recent caz a fost cel al lui Alexander Tasev, împuşcat la Sofia în luna mai, într-o zonă rezidenţială. Cele trei asasinate rămân nerezolvate. Velcev a calificat lupta contra crimei organizate din Bulgaria drept "insuficientă" şi a adăugat că "încă nu a fost trimisă la închisoare nicio persoană importantă".

Băsescu afirma luna trecută că, după ce a venit la putere în 2004, au avut loc anchete împotriva a opt politicieni, inclusiv fostul preşedinte Ion Iliescu şi trei miniştri. Nu au existat niciun fel de condamnări însă, iar procesele din România durează deseori ani de zile, ele fiind amânate, de exemplu în cazul lui Năstase, din diferite motive. Politicianul Cosmin Guşă se arăta indignat de faptul că Năstase se gândeşte la candidatura pentru preşedinţie în timp ce se află implicat într-un proces pentru corupţie. "Ar fi trebuit să aştepte până se încheie acest proces şi primeşte un verdict care să-i ateste nevinovăţia", a spus Guşă, citat de Associated Press. "El (Năstase) face presiuni asupra sistemului juridic transmiţându-le magistraţilor ceva de genul: ".