Ultimele tendinţe în politică: rotirea cadrelor şi renunţarea la populism

Plimbarea politicienilor prin diverse colegii electorale şi dispariţia în bună măsură a promisiunilor îmbibate de populism ieftin reprezintă un semnal încurajator. Chiar dacă este mic, acesta este un pas înainte. Faptul că în ansamblul ei clasa politică a început să aibă un dram de ruşine în relaţia cu electoratul este un fapt îmbucurător. Partidele mari au decis că politicieni care nu au realizat mare lucru în colegiile unde au fost aleşi, dar la care nu se poate renunţa din diverse motive, să fie mutaţi în alte judeţe. E un bun început, uşor se poate ajunge chiar la renunţarea definitivă la numele compromise, de altfel acest lucru s-a şi întâmplat în ceea ce priveşte membrii de partid care au avut probleme cu justiţia.

Faptul că Elena Udrea e trimisă să convingă electoratul din satul lui Ion Creangă nu este o poveste - a confirmat acest lucru Vasile Blaga - demonstrează că partidele au înţeles că electoratul a devenit mult mai sensibil la anumite derapaje şi sancţionează de câte ori are ocazia aceste lucruri. Cum în politică sinceritatea în prezentarea unor decizii nu este dusă niciodată până la capăt, Vasile Blaga a precizat că imaginea publică a unor democrat-liberali, inclusiv a Elenei Udrea, a suferit şi din considerente independente de aceştia: " A apărut şi o anumită aroganţă din partea ei. Au fost greşeli şi în modul în care au fost prezentate măsurile luate şi am plătit rău de tot la locale. Au fost o parte a liderilor din fostul Birou Permanent Naţional consideraţi a fi foarte apropiaţi preşedintelui Băsescu, precum Emil Boc, Roberta Anastase şi Elena Udrea, şi ca urmare a faptului că preşedintele era ţinta constantă a atacurilor, s-a lovit sistematic şi în ei. Nu spun că nu au greşit neripostând cum trebuie".

Şi în USL există astfel de rotiri de cadre în teritoriu, de pe listele pentru alegerile din decembrie dispărând mai mulţi parlamentari actuali, care şi-au dezamăgit foarte tare electoratul. Ca dovadă, cele mai multe nume noi pe listele USL şi ARD, apar în Bucureşti, unde este un electorat mult mai sensibil la faptele politicienilor şi de unde au dispărut mai multe nume cunoscute, care fac politică de foarte mult timp.

Nici promisiunile nu mai sunt ce au fost. Conştienţi că decontul unor discursuri fără acoperire vine extrem de repede, liderii principalelor forţe politice, USL şi ARD, au transmis în teritoriu să se renunţe la promisiunile fantasmagorice. Dan Diaconescu este oferit ca exemplu negativ în acest sens, dar nu trebuie uitat faptul că ceea ce face acum liderul PP -DD au făcut majoritatea politicienilor în ultimii 20 de ani.

Combinaţiile ante şi post electorale rămân în continuare marea pasiune a politicienilor, acest lucru reuşind să sporească neîncrederea votanţilor care nu înţeleg cum oamenii care se acuză de toate relele lumii reuşesc brusc să devină parteneri peste noapte. Valeriu Tabără admite că aproape orice combinaţie post alegeri este posibilă: " În politică nu se exclude nici un fel de soluţie care este benefică pentru România. Să nu uităm că o guvernare alături de USL şi PNL, 2004-2006 de pildă sau PSD 2009, ele n-au fost rele. Sigur că au nimerit în ani nepotriviţi, vorbesc în primul rând de guvernarea alături de PSD, un an electoral prezidenţial. România a dus lipsă de un Guvern de uniune naţională, cu o majoritate parlamentară bine stabilită şi cu obiective foarte clare pe termen mediu şi lung. Acest lucru s-a simţit, pentru că iată, de la o lună la alta, se schimbă obiectivele de abordare politică, ele nu au stabilitate, sunt extrem de mobile, ceea ce nu este bine". Pe aceeaşi linie merge şi Vasile Blaga, care nu exclude o alianţă alături de PNL, dar cu anumite condiţii, legate de anumiţi oameni din conducerea acestui partid.