UN NOU AVERTISMENT DIN PARTEA BĂNCII NAŢIONALE: Autorităţile - complice la spălarea banilor

Autorităţile responsabile cu prevenirea şi combaterea spălării banilor nu reacţionează prompt la sesizările primite din partea băncilor şi se fac astfel complice la aceste infracţiuni, a afirmat, la sfîrşitul săptămînii trecute, Nicole Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). "Să nu opreşti tranzacţii care duc în străinătate sute de milioane de dolari şi să faci doar o fotografie a operaţiunilor reprezintă, după părerea mea, complicitate", a spus Cinteză, care a participat la un seminar pe tema spălării banilor organizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Pieţei de Capital din Statele Unite (SEC) şi Agenţia pentru Dezvoltare a Statelor Unite (USAID).

"Avem reglementări şi trebuie aplicate, dar în foarte multe cazuri cei în drept au fost prea îngăduitori", a mai spus oficialul BNR. Nicolae Cinteză spune că au existat şi cazuri în care operaţiunile de spălare de bani au beneficiat de complicitatea funcţionarilor bancari.

"Este imposibil ca astfel de operaţiuni să se realizeze fără complicitatea celor din bancă, iar cînd spun complicitate nu mă refer numai la mită, ci şi la cazurile în care funcţionarii nu au sesizat anumite tranzacţii suspecte", a precizat Cinteză, menţionînd că 95% din cazurile suspecte de spălare de bani trimise Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) s-au derulat prin sistemul bancar. "Sînt sancţiuni foarte drastice şi au existat cazuri cînd am solicitat schimbarea managementului băncii", a spus reprezentantul BNR, adăugînd că băncile nu pot să oprească tranzacţiile considerate suspecte, aceasta fiind sarcina ONPCSB, Parchetului şi Poliţiei. Nicolae Cinteză afirmă că cele mai frecvente operaţiuni de spălare de bani din ţara noastră sînt legate de restituri ilegale de TVA. BNR a identificat patru judeţe în care patru firme au beneficat de restituri de TVA de sute de miliarde de lei fără să fi desfăşurat nici o activitate. Oficialul BNR a dat şi exemplul unei societăţi care, prin documente false privind exportul de măşti de gaze în Israel, a încasat TVA în valoare de 168 miliarde de lei. Aceşti bani au fost mutaţi, în decurs de două zile, în 170 de conturi din două bănci. Banca Centrală a trimis către autorităţi, începînd din anul 2002, peste 1.200 de sesizări privind tranzacţii suspecte de spălare de bani, potrivit viceguvernatorului Mihai Bogza.

Avertismentele din partea BNR vin la o săptămînă după ce reprezentantul rezident al FMI în România, Graeme Justice a atras atenţia asupra ritmului foarte lent în care se desfăşoară anchetele în cazul fraudelor financiare şi al spălării banilor.