• Publicitatea guvernamentalå care angajeazå sume mai mari de 2000 de euro va fi alocatå numai prin licitaţie publicå, potrivit unei ordonanţe de urgenţå aprobatå de Guvern
• Toate procedurile de atribuire se vor regåsi pe un site guvernamental, pentru garantarea transparenţei achiziţiilor
Guvernul a făcut un pas important (deocamdată doar unul) pentru asigurarea unei concurenţe corecte pe piaţa mass-media şi pentru asigurarea condiţiilor pentru o informaţie de calitate. Executivul a promovat, în şedinţa de săptămîna trecută, o ordonanţă de urgenţă menită să reglementeze criteriile în baza cărora va fi acordată publicitatea de stat. Modul în care fostul Guvern a tratat presa, acordînd pe ochi frumoşi publicitatea de stat, a distorsionat puternic piaţa în ultimii ani. Rapoartele Comisiei Europene au depunctat repetat ţara noastră la capitolul libertatea presei, din cauza datoriilor acumulate de societăţile de presă la bugetele statului. În loc să protesteze împotriva tratamentului discriminatoriu aplicat de autorităţi, unele televiziuni sau ziare şi-au vîndut independenţa pentru un ban în plus. E adevărat, în unele cazuri, publicitatea de stat sau toleranţa fiscală asigurau supravieţuirea ziarelor sau televiziunilor respective. De pierdut, au pierdut societăţile de presă care şi-au plătit taxele şi publicul pentru că nu a primit întotdeauna informaţia corectă. În ultimii doi ani, situaţia s-a degradat în aşa măsură, încît s-a ajuns ca însuşi premierul Adrian Năstase să decidă ce organ de presă merită să trăiască şi care să dispară, aprobînd după bunul plac contractele de publicitate. Banii cheltuiţi de Guvern în ultimii patru ani se ridică la 57 de milioane de euro. Fie că reclama era pentru CFR Marfă sau CFR Călători, trebuia musai să aibă antetul guvernului, ca să fie limpede de unde vine pomana.
Pînă la sfîrşitul anului trecut, doar două dintre instituţiile statului au organizat licitaţii publice pentru achiziţii de spaţii publicitare: AVAS şi CNVM.
Noul Guvern dă acum semne că înţelege gravitatea situaţiei şi a luat o primă decizie pentru asigurarea transparenţei şi pentru o concurenţă corectă. Purtătorul de cuvînt al Guvernului, Oana Marinescu, a declarat, ieri, că actul normativ modifică legislaţia privind achiziţiile publice pe principiile transparenţei, corectitudinii şi eficienţei utilizării fondurilor publice. Astfel, a fost creată o nouă categorie de achiziţii publice - contractul de publicitate media, ce va reglementa relaţiile financiare dintre instituţii, regii autonome, companii naţionale, fie că este vorba de relaţii directe sau prin intermediul unor agenţii specializate.
Ordonanţa de urgenţă îşi va produce efectele imediat după publicarea sa în Monitorul Oficial, iar la un interval de 90 de zile după publicare, Agenţia pentru Strategii Guvernamentale va pune la dispoziţie un site specializat - www.publicitatepublica.ro - care va prelua toate anunţurile privind contractele de publicitate publică a căror valoare depăşeşte 2000 de euro. Pînă atunci, însă, fiecare minister trebuie să publice toate informaţiile necesare pe site-ul propriu. Pe noul site, contractantul va fi obligat să publice invitaţia de participare, anunţul de participare sau un anunţ referitor la procedura de derulare a contractului. Totodată, autorităţile sînt obligate să specifice şi criteriile de evaluare a ofertelor instituţiilor de media interesate şi algoritmul de calcul folosit la evaluare, care trebuie să respecte criteriul eficienţei utilizării fondurilor publice. De asemenea, reprezentanţii statului mai au obligaţia să justifice achiziţia publică. O altă condiţie impusă prin ordonanţă este instituirea unei clauze care să interzică părţilor să invoce confidenţialitatea contractelor încheiate.
În ceea ce-l priveşte, organismul media este obligat să specifice, în cadrul materialului publicitar, numele autorităţii contractante.
Nerespectarea prevederilor privind transparenţa contractelor de publicitate va fi sancţionată, conform legii achiziţiilor publice, cu amendă cuprinsă între 35 şi 70 de milioane de lei.
Contractele de publicitate din fonduri publice care se află în derulare nu vor fi sistate.
Oana Marinescu spune că nu ştie dacă, de la instalarea noului cabinet au fost încheiate asemenea contracte, însă susţine că, în nici un caz, fondurile publice nu au fost folosite de Guvernul Tăriceanu pentru a influenţa presa.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a acuzat, imediat după instalare, pe predecesorii săi din Guvernul PSD că, timp de patru ani, au cumpărat tăcerea presei cu suma de 57 de milioane de euro. Premierul a intervenit public, susţinînd că nu va tolera astfel de practici, ci va promova, pe perioada întregului său mandat, libertatea de exprimare a mass-media. La redactarea textului actului normativ au participat mai multe organizaţii şi agenţii de presă, printre care asociaţia Pro Democraţia, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Clubul Român de Presă.
Preşedintele Pro Democraţia, Cristian Pîrvulescu, susţine că actul normativ va micşora riscul ca publicitatea de stat să mai fie direcţionată preferenţial, tocmai datorită faptului că guvernanţii vor organiza concurs de oferte, iar, în opinia domniei sale, organizarea licitaţiilor reduce presiunea asupra autorităţilor. Cristian Pîrvulescu explică prejudiciul de imagine adus de mass-media Guvernului Tăriceanu, tocmai prin sistarea fondurilor publice de care au beneficiat unele publicaţii pînă acum.