Uninominalul - un bumerang sau o bombă politică cu efect întârziat? (II) - partea a doua

7.Avantajele şi dezavantajele scrutinului proporţional de listă

7.1. Avantaje:

- asigură convenţional o reprezentativitate echitabilă a eşichierului;

- pentru că fiecare vot contează în economia alegerilor, induce încrederea că, prin exprimarea sufragiului, fiecare contribuie la constituirea diferenţei necesare pentru prevalenţa în opţiunea finală a preferinţelor sale partizane;

- utilitatea votului valabil exprimat (semnificaţia lui) constituie, chiar dacă, convenţional, o certitudine;

-  se creează o echitate certă între procentul sufragiilor exprimate în sprijinul fiecărui competitor electoral (formaţiune politică, alianţă politică electorală sau coaliţie politică) şi mandatele de reprezentare încredinţate;

- asigură reprezentare formaţiunilor politice mici şi minoritare reprezentative, inclusiv accederea în conclavurile politice a noilor orientări politice instituţionalizate;

- încurajează formaţiunile politice să-şi construiască oferta politică (programele politice şi listele de candidaţi) în respectul diversităţii comuniunilor de interese coagulate ca prioritare în jurisdicţia de referinţă;

- facilitează alegerea femeilor în conclavurile politice;

- convine solvabilizării cererii de înnoire şi completare a clasei politice cu personalităţi politice care au convins, sau în formare (reprezentanţi ai noilor generaţii de politicieni, obiectiv deficitari la capitolul notorietate!);

7.2. Dezavantaje:

- alegerile au caracter impersonal (se votează lista!); legitimitatea pe care o conferă "aleşilor" este ambiguă;

- punerea în practică a sistemelor electorale bazate pe sistemul reprezentării proporţionale sunt laborioase, complexe şi dificil de înţeles, atribuirea mandatelor de reprezentare corespunzătoare voturilor neutilizate fiind o adevărată "odisee" încredinţată calculatorului!;

- prin scăderea pragului de eligibilitate, are loc o împrăştiere excesivă a sufragiilor cu efecte perverse asupra constituirii unei majorităţii stabile în conclavul politic şi implicit a majorităţii executive;

- legătura între electorat şi mandatarii acestuia este subordonată politicii generale a titularului listei (formaţiunea politică pe a cărei listă au fost aleşi);

- convoacă lipsa de control a cetăţenilor asupra politicii promovate de putere;

- dincolo de blocajele politice frecvente (rezolvate prin coaliţii dedicate constituirii majorităţii necesare), ca urmare a negocierilor continue pentru realizarea consensului, reprezentarea proporţională este creditată organic cu ineficacitate politică;

- diluează responsabilitatea politică şi implicit capacitatea de sancţiune prin vot a electoratului; implicit, dezvoltă indiferenţa şi disconfortul cetăţenilor faţă de politic;

- prin încredinţarea impersonală a suveranităţii, aceasta este, de fapt, încredinţată spre exercitare persoanelor morale (politicul de eşichier), care, fără excepţie, într-o logică amorală, susţinută şi de non-imperativitatea mandatelor, priorizează interesele sale partizane în raport cu interesele reale ale electoratului; la limită, "democraţia guvernată" poate fi transformată pervers, pe calea diktatului majorităţii negociate în "democraţie confiscată".

8. Orice reformă electorală onest direcţionată trebuie să pornească de la conţinutul complex pe care îl convenţionalizează conceptul de "suveranitate" (7) şi în respectul total al titularului său (conform Constituţiei României Art.2, "suveranitatea naţională aparţine poporului român"), să instituţionalizeze un summum de principii care să guverneze mecanismele de reprezentare, selecţie şi învestire, în fapt, care să convină optimal raţiunii prime a alegerilor: participarea responsabilă a cetăţenilor la construcţia politicilor publice.

Între principiile la care trebuie să se raporteze critic orice sistem electoral se numără: legitimitatea, reprezentarea echitabilă, previzibilitatea, responsabilizarea mandatarilor, stabilitatea politică (degajarea unei majorităţi stabile) şi eficacitatea conclavurilor politice. La nivel naţional, eficacitatea trebuie să fie apropriată atât de legislativ în întregul său, cât şi în structura sa funcţională, ca Putere şi ca Anti-putere (Opoziţie).

Cum niciun sistem electoral nu poate reflecta toate principiile, în integralitatea lor, construcţia, şi cu atât mai mult recons­trucţia sistemului electoral (reformarea sa) constituie o problemă care, beneficiind de voinţa politică a mandatarilor suveranităţii, ar trebui să conducă, conform culturii autohtone, la instituţionalizarea unui sistem electoral în care să se regăsească, deopotrivă acumulările şi expertiza internaţională şi naţională în domeniu. Dacă eforturile Parlamentului, în fapt "L.35/2008" pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, au condus la realizarea dezideratelor expuse, deziderate comune tuturor democraţiilor ce se bazează pe statul de drept, rămâne de văzut!

n.b. Dosarul bibliografic documentar (tratate, studii, cercetări, documente UE, eseuri, recenzii şi articole, în bună parte existente şi pe site-uri de specialitate) este disponibil spre consultare la autor. Solicitările pot fi făcute la adresa de e-mail: danielionesco@zappmobile.ro