UPDATE/ TRANSPARENCY INTERNATIONAL: România, la coada UE, după indicele de percepţie a corupţiei

• Update 13:03: Petru Luhan: "România, tot mai coruptă sub USL"

Europarlamentarul PDL Petru Luhan este de părere că vina pentru situaţia corupţiei din ţara noastră aparţine guvernului USL, dând ca exemple dosarul lui Liviu Dragnea, de fraude la referendumul din 2012, şi dosarul fostului ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi (PNL), acuzat de luare de mită, conform unui comunicat trimis azi redacţiei.

"Singurele ţări care stau mai rău decât noi la acest capitol sunt Grecia şi Bulgaria. şi ne putem < mândri > că am egalat Italia, patria mafiei şi a corupţiei politice!", a declarat Luhan.

Domnia-sa a amintit şi de dosarul în care sunt implicaţi un director de la Hidroelectrica şi consilierul ministrului Energiei (membru PSD), acuzaţi că au cerut mită de 1,4 milioane de euro.

"Aceste cazuri de corupţie la nivel înalt demonstrează fără tăgadă faptul că actuala coaliţie împinge România pe toboganul degradării politice, sociale şi economice. De aceea, este atât de importantă independenţa Justiţiei, care trebuie să combată fenomenul cu toată tăria, dacă vrem ca ţara noastră să rămână un stat european şi să nu se tranforme într-unul < bananier >!", a încheiat europarlamentarul.

---

Ţara noastră se înscrie în plutonul "codaş" al Uniunii Europene (UE), într-un top al Transparency International, care a lansat, ieri, Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC).

Potrivit studiului, România s-a clasat pe locul 69 din 177 de state, din punct de vedere al percepţiei corupţiei, cu un punctaj de 43, adică nu a obţinut notă de trecere "la examenul integrităţii".

Potrivit agenţiei, scorul obţinut de ţara noastră reprezintă expresia dezamăgirii pe care oamenii de afaceri şi experţii o împărtăşesc deopotrivă cu privire la lipsa de rezultate a angajamentelor anticorupţie asumate de clasa politică în timpul campaniei electorale de anul trecut, pe baza cărora au fost exprimate opţiunile electorale.

Mai mult de două treimi din cele 177 de ţări incluse în Indicele din 2013 au un punctaj sub 50, pe o scală de la 0 (percepute ca fiind foarte corupte) la 100 (percepute ca fiind foarte curate).

În topul de anul acesta, ţara noastră a coborât cinci poziţii faţă de anul trecut.

"Deşi au fost înregistrate unele îmbunătăţiri punctuale, inexistenţa unor măsuri anticorupţie sistematice care să genereze rezultate concrete şi sustenabile pe termen mediu şi lung au condus la o pierdere accentuată de credibilitate a angajamentului politic, exprimată şi în cadrul sondajelor şi studiilor care compun Indicele de Percepţie a Corupţiei", au punctat reprezentanţii agenţiei.

Mass-media a contribuit la percepţia că în ţara noastră ar exista corupţie, ne-a declarat Ionel Blănculescu, consilierul onorific al premierului Victor Ponta, care a subliniat că a şi lucrat cu Transparency International şi cunoaşte tehnicile cu ajutorul cărora este calculat indicele IPC. Domnia sa a precizat: "Eu am lucrat cu Transparency International şi ştiu cum funcţionează. Ei pun accent foarte mare pe faptul că acesta este indicele de percepţie, nu al corupţiei. Dacă ar fi să vorbim în termeni reali, România stă mult mai bine. Dacă la nivel de percepţie suntem pe locul 69, în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei suntem în top 20. Aşa cum stăm noi la ora actuală, sunt puţine state. Franţa (n.r. care este pe locul 22 în topul realizat de Transparency International) a vrut la un moment dat să preia modelul de la noi. Noi avem nişte instituţii foarte eficiente care luptă împotriva corupţiei, iar în planul corupţiei reale, România stă mult mai bine decât alte ţări".

Acest rezultat obţinut de România în clasamentul Transparency International este explicabil, a mai spus domnia sa. Consilierul premierului a explicat: "În primul rând, trebuie să ţinem cont de faptul că vorbim despre percepţie, nu despre realitate. Niciodată percepţia nu corespunde cu realitatea. În al doilea rând, întotdeauna când există campanii susţinute de lupta împotriva corupţiei - şi putem spune, fără rezerve şi cu mâna pe inimă, că, la nivelul României, Direcţia Naţională Anticorupţie, Parchetul General şi toate autorităţile competente luptă împotriva acestui fenomen - creează percepţia că există multă corupţie. Este un fenomen psihologic. În momentul în care lupţi împotriva corupţiei, atunci percepţia este că nivelul corupţiei este ridicat. Să presupunem, însă, că lupta aceasta ar îngheţa pentru jumătate de an. Nu s-ar mai vorbi despre oameni politici sau magistraţi cercetaţi şi duşi în instanţă, iar percepţia oamenilor ar fi mai bună. Dacă nu auzi, înseamnă că lucrurile sunt în regulă. Cu cât un fenomen este mai evident, cu atât percepţia este mai mare. În momentul în care formele de exprimare ale fenomenului respectiv lipsesc, atunci percepţia scade. Să presupunem că ANI intră într-o zonă de îngheţ timp de şase luni de zile. Nu vom mai auzi de parlamentari, primari şi alţii că ar fi în stare de incompatibilitate. Atunci, dacă mergi peste şase luni şi întrebi lumea pe stradă ce părere are despre corupţia din ţară, nu ar spune că există lucruri deosebite. Dacă în aceste şase luni, ANI este activă, iar la TV apar tot soiul de indivizi care sunt incompatibili şi întrebi aceiaşi oameni, peste şase luni, ce părere au, evident că vor spune că lucrurile în ţară nu stau foarte bine".

Potrivit lui Ionel Blănculescu, efectul corupţiei într-un stat îl reprezintă datoria publică. Domnia sa a declarat: "Creşterea datoriei publice indică nivelul de corupţie, în timp ce Indicele de Percepţie a Corupţiei este un indicator şi atât. Înainte să ne fie mai bine, nouă ne este mai rău. La noi, se luptă împotriva corupţiei, pentru a putea eradica acest flagel, dar la nivelul percepţiei, nu realizăm lucrul acesta. Se luptă puternic împotriva corupţiei, suntem apreciaţi la scară deschisă în întreaga Uniune Europeană. Este foarte posibil ca, până în 2020, percepţia să se apropie de realitate. Faptul că noi avem o datorie publică de circa 30% din PIB, demonstrează că la noi corupţia este bine ţinută în frâu".

Potrivit lui Ionel Blănculescu, în plan real, ţara noastră are probleme mai mari în ceea ce priveşte achiziţiile publice de servicii şi produse, dar şi evaziunea fiscală.

Huguette Labelle, preşedintele Transparency International, a declarat: "Indicele de Percepţie al Corupţiei 2013 demonstrează că toate ţările se confruntă în continuare cu pericolul corupţiei la toate nivelurile executivului, de la emiterea de permise locale la punerea în aplicare a legilor şi reglementărilor" .

În Indicele de Percepţie al Corupţiei 2013, Danemarca şi Noua Zeelandă sunt la egalitate pentru primul loc cu punctaje de 91. Anul acesta, Afganistan, Coreea de Nord şi Somalia au avut cea mai proastă performanţă, cu un punctaj de doar 8 puncte fiecare.

"Performanţele de top dezvăluie în mod clar cum transparenţa sprijină responsabilitatea şi poate opri corupţia", a declarat Labelle. "Cu toate acestea, ţările performanţe de top se confruntă cu probleme, cum ar fi statul captiv, finanţarea partidelor şi supravegherea contractelor de achiziţii publice mari, unde rămân riscuri majore de corupţie."

Indicele de Percepţie al Corupţiei este bazat pe opiniile experţilor şi mediului de afaceri cu privire la corupţia din sectorul public.