Urmările unei creşteri economice prea mari

După afişarea datelor referitoare la creşterea economică din primul trimestru a început şirul de revizuiri în sens ascendent ale prognozelor din partea analiştilor financiari.

PIB - ul peste nivelul potenţial şi riscul unei supraîncălziri în economia noastră au reprezentat două dintre principalele teme de discuţie pe piaţa financiară.

În acelaşi timp, dependenţa de un an agricol bun este din ce în ce mai evidentă, apreciază economiştii noştri. O recoltă bogată ar aduce un plus în creşterea economică şi ar diminua presiunile inflaţioniste.

Banca Comercială Română (BCR) consideră că prognoza unei creşteri economice de 7% pentru acest an ar putea fi una conservatoare, ţinând cont că anul agricol va fi bun şi că sectorul construcţiilor îşi va menţine ritmul de creştere de 30%, arată un raport al departamentului de cercetare al băncii.

Analiştii BCR consideră că ponderea agriculturii în produsul intern brut va creşte de la 3%, la 7% până la sfârşitul anului şi că singurele riscuri asupra producţiei vin din partea unor fenomene meteoro­logice extreme.

Pe fondul creşterii preţului produselor agricole la nivel mondial alături de potenţialul ridicat al sectorului agricol din ţara noastră, investiţiile în acest domeniu au crescut semnificativ, notează raportul BCR.

În primul trimestru din 2008, investiţiile realizate în agricultură aveau o pondere de 9,4% în total cu mult peste cea de 1,5% de la sfârşitul primelor trei luni din 2007, atrag atenţia economiştii BCR.

Ei apreciază că unele dintre riscurile de supraîncălzire a economiei ar putea fi diminuate prin creşterea ofertei din agricultură şi industrie care ar îmbunătăţi şi nivelul exporturilor.

Procesul de restructurare din unele ramuri ale industriei extractive alături de inerţia din materializarea efectelor investiţiilor străine directe, din ultimii ani, din industria prelucrătoare, afectează oferta acestui sector, arată raportul BCR. Referitor la sectorul construcţiilor, economiştii BCR consideră că, în condiţiile maturizării pieţei imobiliare şi a stagnării preţurilor pe anumite segmente, există unele riscuri privind o viitoare încetinire a lucrărilor de construcţii, în special în sectorul rezidenţial.

Analiştii Băncii Comerciale Române consideră că majorarea preţurilor produselor agricole pe plan mondial alături de potenţialul traditional al agriculturii româneşti au stimulat investiţiile în acest sector.

"Considerând că în 2007 valoarea adăugată brută din sectorul agricol a scăzut cu 16,9% ca urmare a secetei puternice, nu excludem în întregul an 2008 o creştere de până la 20% a agriculturii în termeni reali", indică raportul BCR.

Creşterea ofertei în agricultură şi în industrie ar îmbunătăţi exporturile şi ar diminua riscurile de supraîncălzire a economiei mai precizează raportul citat.

Primele efecte favorabile s-ar putea resimţi la nivelul inflaţiei şi al deficitului comercial apreciază analiştii BCR. Pornind de la datele preliminare optimiste publicate de Ministerul Agriculturii, conform cărora, producţia de cereale şi plante tehnice ar putea fi mai bună anul acesta faţă de 2007, economiştii BCR anticipează intrarea inflaţiei pe un trend descendent începând din luna august. Ei iau în calcul şi ponderea însemnată a produselor alimentare în PIB - 37,5%.

Fondul Monetar Internaţional a anunţat de asemenea că este posibil ca estimările privind creşterea economică din României să se modifice în sens ascendent faţă de raportul publicat în luna aprilie.

"Datele din primul trimestru indică o continuare a boomului economic şi în perioada următoare, şi pot determina schimbarea prognozelor FMI", ne-au declarat reprezentaţii Biroului regional al FMI pentru România şi Bulgaria.

Un an agricol mai bun ar putea aduce un plus de un punct procentual la nivelul creşterii economice, consideră Anca Paliu Dragu, economist în cadrul Biroului FMI din ţara noastră. În opinia domniei sale, rezultatele bune ale acestui sector alături de o evoluţie mai bună pe pieţele financiare internaţionale, diminuează şi presiunile inflaţioniste care au apărut în urma creşterii PIB ului peste nivelul potenţial.

Totodată, în condiţiile în care Europa de Vest şi Statele Unite ale Americii au probleme, este posibil ca volumul investiţiilor străine din ţara noastră să crească semnificativ ne-au mai spus reprezentanţii biroului din ţara noastră al Fondului Monetar Internaţional.

Pe de altă parte profesorul de economie Daniel Dăianu apreciază că nu se poate vorbi despre o supraîncălzire în România în condiţiile în care oferta de pe piaţă poate satisface nivelul cererii.

"Eu nu cred într-un hard landing la nivelul economiei noastre şi consider că creşterea economică de anul acesta se va situa în jurul nivelului de 6%", a adăugat Daniel Dăianu.

În opinia domniei sale o scădere accentuată a creşterii economice s-ar putea produce în cazul unui an agricol nu foarte bun, unei încetiniri la nivelul creditelor şi unei scăderi a avansului sectorului construcţii.

Datele indică că acest an va fi unul favorabil agriculturii, creditele vor continua să crească iar sectorul construcţii nu îşi va încetini foarte mult ritmul, a adăugat domnul Dăianu. Domnia sa apreciază că "la inflaţie însă stăm rău" şi este sceptic în privinţa încadrării inflaţiei în prognoza stabilită. Banca Naţională nu dispune de suficiente instrumente pentru a tempera în mod semnificativ creşterea preţurilor, a adăugat profesorul. Tot ce pot să facă este să menţină această politică monetară prudentă, este de părere Daniel Dăianu.

Domnia sa a ţinut să precizeze că economia noastră nu stă, totuşi, atât de rău pe cât o văd unii dintre analişti.