Valentin Lazea: Leul este suficient de tare

• Consumul trebuie redus

Pe viitor, creşterea economică a României va trebui să se bazeze, în termeni relativi, mai mult pe creşterea investiţiilor şi, mai ales, a exportului, aprecierea necontrolată a consumului trebuind limitată, este de părere Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României. "Nu văd de ce am încerca o eventuală apreciere a cursului de schimb", spune domnia sa, adăugând că şi o apreciere a leului ar fi un dezavantaj pentru exportatori.

• Performanţa macroeconomică din 2000-2006, relativ neobservată

Performanţa macroeconomică foarte bună a ţării noastre din perioada 2000-2006, a trecut relativ neobservată, opinează domnul Lazea: "Aceasta a fost perioada în care ţara noas-tră a progresat foarte mult, deoarece, la vremea respectivă, a existat un larg consens politic, prin care toate forţele au convenit că aderarea la Uniunea Europeană este obiectivul prioritar al ţării noastre şi au acţionat în consecinţă, adică au făcut toate reformele necesare pentru a putea fi admişi în UE. Acesta a fost primul factor intern care a ajutat economia românească, la care s-au adăugat supravegherea severă a Româ-niei de către Fondul Monetar Internaţional şi, mai ales, faptul că, în acea perioadă, alegerile aveau loc doar o dată la patru ani. În prezent, trei ani din patru sunt electorali, aşa că politicienii uită de economie şi preferă să ofere alegătorilor o sumedenie de beneficii sociale, fără să ţină seama dacă economia este în stare să le susţină financiar".

Potrivit domnului Lazea, a existat şi un factor extern important care a contribuit la performanţa bună din 2000-2006: contul de capital nu a fost liberalizat în totalitate, până în septembrie 2006, ceea ce însemnat evitarea intrărilor şi ieşirilor mari de capital speculativ.

Astfel, rata inflaţiei, care a scăzut în continuu de la 40,7%, cât era în anul 2000, până la 4,9% în anul 2006, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, a mai amintit economistul BNR.

• Banca Centrală, singura care aminteşte de obiectivul adoptării euro

"Însă, în perioada 2007-2008, după ce obiectivul aderării la UE a fost atins, el ar fi trebuit să fie înlocuit cu un alt obiectiv pe termen lung, şi anume acela al aderării ţării noastre la zona euro, ceea ce, însă, nu s-a întâmplat, iar BNR este singura instituţie care reaminteşte de acest obiectiv", a mai spus domnul Lazea, declaraţia fiind făcută în nume personal.

În opinia lui Valentin Lazea, şi politica fis-cală trebuie restructurată, fiind necesară mai multă disciplină salarială şi fiscală, în sensul măririi salariilor într-un ritm cel mult egal cu creşterea productivităţii şi al creşterii încasărilor la buget prin sporirea gradului de colectare.

"Însă, începând din 2007, climatul extern s-a înrăutăţit şi, în condiţiile în care contul de capital era deja pe deplin liberalizat, pieţele româ-neşti au fost dur lovite. Rezultatul a constat într-o deteriorare a principalilor indicatori macroeconomici", a mai precizat economistul şef al BNR, adăugând: "La începutul anului 2009, se puteau observa o serie de deficienţe în macroeconomia românească: un deficit bugetar de 5,4% din PIB, un deficit de cont curent de 12,3% din PIB, creşterea salariilor cu peste 25% (mai mult decât dublu faţă de creşterea productivităţii în economia noastră), creşterea creditelor neguvernamentale cu 25,7%, iar aproape o treime din datoria externă a Româ-niei era pe termen scurt, adică ajungea la scadenţă în 2009 (22 miliarde de lei dintr-un total de 73 miliarde de lei). Lucrurile s-au îmbunătăţit, însă, neaşteptat de repede. După doar zece luni, patru din cei cinci indicatori s-au îmbunătăţit semnificativ: deficitul de cont curent a scăzut cu două treimi, la 4,6 % din PIB, creşterea salariilor s-a redus la ritmul inflaţiei (5%), creşterea anuală a creditelor neguvernamentale s-a redus la 3%, iar ponderea datoriei publice externe pe termen scurt a scăzut la 17 miliarde de lei, adică la mai puţin de un sfert din totalul de 77 miliarde de lei".

Totuşi, marea problemă a României s-a agravat, însă, a mai spus domnul Lazea: "Deficitul bugetar a crescut spectaculos, de la 5,4% la 7,3% din PIB. Acesta este noul nivel acceptat de FMI după verificarea din toamnă. Nu se ştie încă dacă şi acest nivel va putea fi atins, fără a urca spre 8%-9%".