VALENTIN TĂTARU, ING BANK: "Necesarul de finanţare al României va fi doar marginal mai mic în 2021 faţă de anul trecut"

În termeni nominali necesarul de finanţare al României va fi doar marginal mai mic în 2021 comparativ cu cel de anul trecut, consideră Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank România. În 2020, necesarul de finanţare al României (deficit + refinanţări) a fost de peste 140 de miliarde de lei la un deficit de 9,8% din PIB. Bugetul pe anul acesta ar trebuit să fie publicat cândva săptămâna aceasta.

Economistul vede deficitul din acest an la 7,3% însă o creştere a sumelor ce trebuie plătite în contul dobânzilor. Amintim că Comisia Europeană estimează o creştere a cheltuielilor României cu dobânzile de la peste 3 miliarde de euro în 2020 la 3,9 miliarde de euro în 2021, aproape 19 miliarde de lei.

Pe pieţele externe România ar trebui să împrumute circa 7 miliarde de euro, potrivit lui Tătaru. În 2020 România a atras de pe pieţele externe 11,6 miliarde de euro, dublu faţă de cele aproape 5 miliarde de euro din 2019.

"Comparativ cu 2020 când România a emis aproape 12 miliarde de euro în eurobonduri (plus circa 2,3 miliarde de euro pe piaţa internă), împărţirea finanţării va fi mai puţin înclinată către valută, deşi ne aşteptăm în continuare la emisiuni în valoare de 7 miliarde de euro. Emisiunile de obligaţiuni pentru retail ar putea să crească de asemenea, dar este improbabil să atingă o valoare mult mai mare faţă de cele 4 miliarde de lei din 2020", precizează Valentin Tătaru.

Ministerul de Finanţe a început încă de la debutul lunii noiembrie 2020 pre-finanţarea deficitului din 2021, iar premierul Florin Cîţu anunţa în decembrie că a fost asigurată finanţarea pentru primele patru/cinci luni din acest an, ceea ce înseamnă că la Ministerul Finanţelor există deja un buffer de câteva zeci de miliarde de lei. În ianuarie România a împrumutat de pe piaţa internă circa 7,4 miliarde de lei.

Costurile de finanţare pentru datoria contractată vor rămâne foarte importante în acest an în contextul creşterii datoriei şi a poverii acestei datorii în buget.

Ţara noastră s-a angajat în faţa partenerilor europeni să reducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB la finele lui 2024, perioada de consolidare bugetară fiind întinsă pe mai mulţi ani pentru a se reduce impactul tăierii cheltuielilor statului în economie şi mai precis pentru a nu se reintra într-o nouă recesiune după criza Covid. Guvernul s-a angajat totuşi, în ciuda deficitului structural de peste 3% din PIB, să majoreze pensiile în acest an. Salariile bugetarilor, care sunt mult peste cele din sectorul privat, au fost totuşi îngheţate pentru acest an de către Guvern.

Problema bugetului României, pe lângă gradul foarte mic de colectare în raport cu media europeană, este proporţia din venituri care se duce pe salarii şi pe cheltuielile cu asistenţa socială (în mare parte pensii, problematice aici fiind pensiile speciale), care în 2020 au atins niveluri record. Anul trecut, veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 322,52 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu salariile şi sporurile angajaţilor din sectorul public au însumat 109,98 miliarde de lei, iar cheltuielile cu asistenţa socială (în mare parte pensii) au fost de 138,55 miliarde de lei. Asta înseamnă că doar două categorii de cheltuieli au acoperit peste 77% din toate veniturile statului, în 2020, un nivel record.