Vânzarea Nextebank - semnalul unor retrageri din sistemul nostru bancar?

Începutul acestui an pare să marcheze debutul retragerii unor grupuri bancare din ţara noastră, mişcare încadrată într-o tendinţă regională aflată în desfăşurare şi despre care analiştii se aşteaptă să se accelereze în perioada următoare.

Astfel, în cea de a doua zi a lui 2014, instituţia financiară maghiară MKB Bank a anunţat că a semnat, pe 31 decembrie 2013, contractul de vânzare a pachetului de acţiuni pe care îl deţine la Nextebank, reprezentând 96,3% din capitalul social al acesteia. Cumpărătorul şi valoarea tranzacţiei nu au fost dezvăluite, însă fondul de investiţii Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de Axxess Capital, a informat, vineri, că a achiziţionat instituţia de credit.

Aceasta este cea de a doua încercare a ungurilor de la MKB să vândă Nextebank, fosta MKB Romexterra Bank, după cea din urmă cu aproape doi ani. În aprilie 2012, grupul financiar anunţa că se înţelesese cu administratorul de investiţii american "PineBridge Investments", urmând ca acesta să preia Nextebank, după obţinerea aprobării din partea Băncii Naţionale a României (BNR).

Aprobare care nu a venit, însă, din cauză că Băncii noastre Centrale nu i-a surâs ideea ca o instituţie de credit locală să fie controlată de o entitate din afara Europei, potrivit surselor noastre.

Acum, şansele de reuşită par să fie mai mari, în condiţiile în care Axxess Capital activează în ţara noastră din anul 1995 şi a fost implicat, indirect, în acţionariatul a două bănci locale, respectiv în cel al Băncii Româneşti, care a fost vândută către National Bank of Greece, şi în cel al Băncii Agricole, devenită Raiffeisen Bank România, după cumpărarea sa de către Raiffeisen Bank International.

Ziarul BURSA a scris încă din luna aprilie despre interesul Axxess Capital pentru achiziţia Nextebank, care ar urma, apoi, să absoarbă Patria Credit, instituţie financiară nebancară specializată în microfinanţare, pe care administratorul de investiţii o controlează prin intermediul Romanian-American Enterprise Fund (RAEF) şi Balkan Accession Fund (BAF).

Eventuala ieşire a MKB Bank din acţionariatul Nextebank, pe care preşedintele băncii, Pal Simak, o anunţase în august ca urmând să aibă loc până la sfâşitul anului, face parte din strategia acţionarului majoritar al grupului ungar, BayernLB, să se retragă din zona Europei Centrale şi de Est (ECE). Instituţia financiară germană, controlată de catre landul Bavaria, intenţiona să facă din MKB capul său de pod pentru expansiunea în regiune, însă criza financiară i-a schimbat planurile, potrivit Budapest Business Journal. O serie de investiţii riscante au adus banca într-o poziţie dificilă, aceasta apelând, în anul 2008, la ajutorul landului bavarez, care i-a injectat zece miliarde euro, arată Reuters. În iulie 2012, BayernLB a acceptat să returneze jumătate din această sumă până în 2019, menţionează sursa citată. De asemenea, grupul financiar ar urma să îşi vândă deţinerea la MKB Bank până la sfârşitul anului viitor, conform Budapest Business Journal.

BayernLB nu este singura bancă vest-europeană care încearcă să îşi reducă expunerea în jumătatea estică a continentului, alte nume care se află în aceeaşi situaţie fiind Erste Bank, acţionarul majoritar al BCR, care şi-a vândut, anul trecut, subsidiara din Ucraina, şi Raiffeisen Bank International (RBI), care a anunţat, în august 2013, că intenţionează să se concentreze pe şase din cele 17 ţări unde este prezentă, respectiv Austria, România, Rusia, Polonia, Cehia şi Slovacia, iar în luna noiembrie a aceluiaşi an şi-a exprimat dorinţa să îşi înstrăineze divizia ucraineană.

Şi băncile greceşti par să pregătească demersuri similare, în condiţiile în care Comisia Europeană (CE) le-a cerut acestora, în toamnă, să nu transfere fonduri către subsidiarele din regiune şi să îşi să îşi limiteze operaţiunile din Europa de Sud-Est. Bruxelles-ul consideră că instituţiile de credit care primesc ajutor de stat nu pot folosi acest sprijin pentru a-şi dezvolta operaţiunile din alte ţări.

Potrivit presei din Grecia, o variantă avută în vedere ar consta în realizarea de schimburi de subsidiare, Piraeus urmând să preia Bancpost de la Eurobank, căreia să îi cedeze operaţiunile sale din Bulgaria şi Serbia.

Ieri, ministrul ungar al Economiei, Mihaly Varga, a declarat, potrivit presei locale, că există "o şansă realistă" ca una sau două bănci străine să se retragă din Ungaria.

Cele mai mari riscuri cu care se confruntă băncile austriece prezente în Europa Centrală şi de Est se înregistrează în Ungaria şi în ţara noastră, afirma agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings într-un raport publicat luna trecută.

Retragerea din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est are mai multe cauze, printre care returnarea integrală sau parţială a banilor primiţi de bănci din fonduri publice, mediul economic dificil şi necesitatea îmbunătăţirii portofoliilor, în contextul în care Banca Centrală Europeană ar urma să deruleze, în acest an, o analiză a calităţii activelor bancare din Uniunea Monetară (n.r. asset quality review - AQR), în condiţiile în care urmează să preia rolul de supraveghetor al celor mai mari 128 de bănci din ţările membre.

AQR-urile ar trebui să reprezinte punctele de plecare pentru testele de stres pe care Autoritatea Bancară Europeană (European Banking Authority - EBA) urmează să le coordoneze în toate cele 28 de ţări ale Uniunii Europene (UE) şi care vor evalua reacţiile băncilor la scenarii precum prăbuşiri ale pieţelor financiare sau modificări rapide şi puternice ale ratelor de dobândă, explică Reuters.

Anul a debutat în forţă pentru piaţa bancară autohtonă. Rămâne de văzut dacă este un semn pentru alte mişcări ce au să vină.