VERGIL CHIŢAC, PRIMARUL CONSTANŢEI: "Vrem să atragem peste 600 de milioane de euro prin PNRR"

Primăria Constanţa are proiecte finanţabile prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) de peste 500-600 de milioane de euro, a afirmat, ieri, Vergil Chiţac, edilul oraşului, în cadrul unei conferinţe organizate de publicaţia energynomics. Chiţac a vorbit şi despre taxarea clădirilor eficiente energetic, despre planurile pentru infrastructura de termoficare, dar şi despre planurile pentru transportul în comun. Comparativ cu Constanţa, Bucureştiul are undeva la 7 miliarde de euro pe care vrea să le atragă prin 50 de proiecte puse pe lista de reformă.

Chiţac a declarat: "Proiectele noastre sunt mai ample. Am vizat domeniile care sunt necesare şi pentru care suntem eligibili, evident. Aici vorbim de regenerare urbană, de mobilitate urbană, de cultură, de eficienţă energetică. Şi spital, spital nou. Toate acestea, la momentul în care noi am scris fişele de reformă, au însemnat peste 450 de milioane de euro. Dar lucrurile s-au schimbat de atunci, PNRR-ul are altă configuraţie. Am înţeles că astăzi (ieri - n.r.) va fi o şedinţă de guvern dedicată PNRR-ului şi e dinamică situaţia, e fluidă. Probabil detaliile se vor concretiza în următoarele luni. Eu cred că vom avea proiecte de peste 500-600 de milioane de euro".

În legătură cu termoficarea din Constanţa, primarul oraşului a afirmat că a depus deja un proiect de 20 de milioane de euro pentru schimbarea magistralei de transfer a agentului termic şi va mai depune săptămâna viitoare un al doilea, cu o valoare similară. Reţeaua de termoficare din Constanţa are pierderi de 250 de tone de apă pe oră, a spus Vergil Chiţac. Reţeaua din Bucureşti, la fel de veche şi într-o stare şi mai deplorabilă, pierde peste 1.000 de tone de apă pe oră.

"Sistemul (de termoficare din Constanţa) este atât de ruginit şi de vechi... Am asistat la o intervenţie pe magistrala de transfer şi la o tubulatură care trebuia să aibă carnea de 12 cred că mai era de 3. În asemenea fel a ruginit. Din varii motive de-a lungul timpului. Apa nu a fost tratată... Sunt chestiuni de ordin tehnic. Din motivul ăsta avem nişte pierderi enorme. Acum sunt mici. Dar într-o oră pierdem 250 de tone de apă. Adică ceea ce pleacă de la CET şi ce se întoarce se întoarce cu 250 de tone mai puţin care trebuie după aceea încărcată. Trasă de la RAJA (operatorul local în domeniul alimentării populaţiei cu apă - n.r.), încărcată în sistem, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare. Toată apa asta merge în subteranele oraşului şi va ajunge să afecteze inclusiv stabilitatea malurilor şi a taluzului, interfaţa dintre Marea Neagră şi oraş. În general, malurile trebuie toate consolidate şi în general erodarea malurilor are doar 20% drept cauză de acţiune marea şi restul vorbim de ploi şi de ape care se deversează şi care curg pe dedesubt. Atunci decizia noastră a fost următoarea: trebuie să schimbăm această tubulatură de transfer acolo unde se petrec cele mai multe pierderi. Am aplicat la POIM axa 7.1, programul pe 2016-2020 care mai are trei ani în funcţiune, care aşa cum a fost conceput nu admitea proiecte mai mari de 20 de milioane de euro - am discutat cu domniile lor să înţeleagă şi vom depune două proiecte de câte 20 de milioane de euro, iar o mare parte din tubulatura asta de transfer vom reuşi să o schimbăm. Un proiect deja l-am depus, urmează cealaltă jumătate. Pentru asta a trebuit să ne înfiinţăm propria companie, subordonată Consiliului local, se cheamă Termoficare Constanţa SRL, pentru că nu puteam aplica cu RADET-ul care este în insolvenţă. Cei de la POIM ne analizează documentele şi sperăm noi ca în toamnă să avem o decizie de finanţare. Ca să nu pierdem timpul noi am început să derulăm şi procedura de licitaţie pentru un acord-cadru cu un operator economic care să fie capabil să schimbe această tubulatură de aşa manieră încât atunci când vom primi de la POIM decizia de finanţare noi deja să putem începe lucrările de a doua zi, să nu mai pierdem timpul. Săptămâna viitoare vom depune al doilea proiect", a explicat Vergil Chiţac.

Chiţac a mai spus că planul pentru sursa agentului termic este trecerea CET-ului la nivelul autorităţilor locale. Pe viitor se intenţionează finanţarea cu bani europeni a unei surse mai puţin poluante în condiţiile în care în prezent trebuie cumpărate 151.000 de certificate verzi.

"Eu am avut o abordare, înţeleg că Ministerul Energiei s-a întors cumva. Abordarea mea a fost să vină şi sursa la noi (soluţia de la Bucureşti - n.r.). Sistemul trebuie să fie în ansamblul său, să ai şi producţia, să ai şi transferul şi să ai şi distribuţia, să fie un sistem integrat, iar coordonarea unitară. În momentul acesta ne lovim de proceduri juridice în contextul în care CET-ul este în insolvenţă, cu administrator judiciar... Eu am propus o soluţie, am discutat şi cu ministrul (Virgil) Popescu: există ordonanţa 60 privind darea în plată, întâmplător, activele lor, aşa cum au fost ele apreciate de un evaluator, şi datoriile sunt cam aceleaşi. Atunci darea în plată înseamnă aşa: ca în contul datoriilor, a creanţei, Ministerul, statul român, să preia activul. După ce preia activul, noi ca UAT ne putem îndrepta cu o cerere ca să ne dea activul acela ca să avem unitar şi producţia şi distribuţia şi... Iniţial au fost de acord cu chestiunea asta. Noi avem şi alte variante, putem să cumpărăm şi o parte din creanţe. Domniile lor încă ezită cu privire la aplicarea ordonanţei. (...) Un lucru e cert, nu mai putem continua aşa. (...) Eu m-am interesat şi am stat de vorbă cu cei de la Siemens pentru o sursă nouă. Sursa asta are probleme acum şi din punct de vedere al amprentei de poluare. Ei trebuie să plătească costul a 151.000 de certificate verzi, cu observaţia că dacă nu o fac până la 30 aprilie li se aplică o amendă şi mai mare. Ori, sursa asta trebuie privită şi din perspectiva asta a amprentei de dioxid de carbon. Ori, din discuţiile pe care le-am avut cu cei de la Siemens... Ei au spus aşa: noi suntem capabili ca amestecul de combustibil să fie unul din gaz natural, de la Transgaz, cu hidrogen lichid. Noi avem la aici şi eolienele deci putem şi să producem hidrogen lichid. Deci avem în vedere, dacă sursa va veni la Municipiu, ca noua centrală electrotermică să corespundă şi din perspectiva factorilor de mediu. Va deveni cu atât mai finanţabil proiectul", a precizat edilul.

Chiţac a mai spus, printre altele, că primăria Constanţa a semnat un contract pentru achiziţia a 41 de autobuze electrice pentru compania de transport locală Citybus aflată în subordinea Consiliului local.

"În contextul în care bulevardele vor fi reabilitate din bani europeni, ceea ce înseamnă bandă dedicate transportului în comun, nivelul nostru de ambiţie este să înlocuim autobuzele existente, deşi nu sunt vechi dar când îşi vor fi terminat perioada de funcţionare, cu autobuze electrice. Ăsta este viitorul. Vrem şi staţii de încărcare", a arătat Vergil Chiţac.

Primarul Constanţei s-a arătat interesat şi de posibilitatea implementării unei impozitări diferenţiate pe clădiri, în funcţie de cât de eficiente sunt clădirile, respectiv dacă au instalaţii de tip prosuming (panouri fotovoltaice), pentru încurajarea investiţiilor în astfel de clădiri eficiente energetic. Edilul a mai spus că este de asemenea interesat de emiterea de obligaţiuni municipale.

"Va trebui ca de la idee să trecem la faptă să vedem cum o materializăm (ideea impozitării diferenţiate - n.r.). Va trebui o hotărâre în Consiliul local şi dincolo de asta o procedură să vedem care sunt criteriile, standardele. Probabil către asta se merge. (...) Resuscitez programul de anvelopare a clădirilor. Caut în momentul... Eu nu am abordarea de aşteptare a surselor de finanţare europene. Noi acum stabilim, anul acesta, care sunt proiectele necesare pentru oraşul nostru, proiectele de dezvoltare, lucrăm la ele cu colegii din toate departamentele pentru a le materializa, de la notă conceptuală la studiu de fezabilitate şi la proiecte tehnice... Perioada asta e destul de lungă: am făcut un calcul, după legislaţia din România, din momentul în care stabileşti că vrei să faci un proiect până când te apuci de lucrări durează peste 1 an de zile, vreo 400 de zile. Cu toate fazele, de licitaţie, de caiet de sarcini, inclusiv licitaţia de lucrări. Dar abordarea mea este că finanţarea este ultima problemă. De ce: dacă proiectul a ajuns la maturitate surse de finanţare găsim. Important este că noi ştim că proiectul respectiv este necesar pentru oraş. Dacă găsesc în momentul acela surse de finanţare europene e în regulă, dar dacă nu găsesc call-uri care se deschid pe fonduri europene pur şi simplu ne apucăm să finanţăm, avem mai multe variante, avem acordul de prefinanţare cu BERD, putem să fim finanţaţi şi de bănci pentru că suntem solvabili, datoria publică a Constanţei este numai 1,4% din fondurile proprii. Chiar şi emiterea de obligaţiuni municipale poate fi o soluţie", a arătat Chiţac.

Acesta a adăugat: "Am luat în calcul acest lucru. poţi să faci emitere de obligaţiuni, ai proiectul matur, e făcută şi licitaţia, ştii că dacă ai finanţare a doua zi se poate apuca cineva de lucru. Faci emisiune de obligaţiuni, dar nu-ţi iei banii neapărat că dacă primeşti toţi banii trebuie să plăteşti dobândă. Faci un împrumut la bancă pentru un an de zile şi după un an de zile faci emisia de obligaţiuni care să acopere împrumutul, pe 10 ani, şi după 10 ani mai faci o emisie de obligaţiuni care să le acopere pe primele şi practic rostogoleşti datoriile".

Vergil Chiţac a mai afirmat că România trebuie să întreprindă o schimbare de abordare cu privire la atragerea de fonduri europene.

"Diferenţa între noi şi Polonia, de ce polonezii au reuşit să absoarbă bani europeni şi noi nu: polonezii au spus aşa, ţara asta are nevoie de următoarele direcţii de dezvoltare. Au stabilit, a fost un consens naţional, politic. Pentru direcţiile acelea de dezvoltare au făcut proiecte. S-au apucat să le finanţeze şi când s-a ivit ocazia la un moment dat să acceseze şi bani europeni au făcut-o. Dar ei s-au apucat să le finanţeze indiferent de... adică a fost o abordare strategică. Noi am mers pe o abordare de oportunitate. S-a lansat call-ul (de proiecte), ce pot să fac şi eu. Fiecare a făcut câte un proiect", a conchis Chiţac, făcând referire la lipsa de gândire strategică a României pe mai multe mandate.