Victoria legii asupra Băncii Naţionale a României

Banca Naţională a României (BNR) a făcut un pas către intrarea în legalitate, anunţând, ieri, că membrii conducerii îşi vor publica veniturile anuale în declaraţiile de avere.

"Consiliul de Administraţie (CA) al BNR a decis ca, începând cu proxima publicare, declaraţiile de avere ale membrilor CA prezente pe website-ul instituţiei să cuprindă veniturile anuale în formă neanonimizată", a anunţat, ieri, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii.

Oficialul BNR a menţionat, în cadrul briefingului de presă de ieri, răspunzând unei întrebări, că, anul trecut, venitul mediu lunar (care include salariul net, indemnizaţia de conducere, alte drepturi băneşti şi suma încasată din participarea la profit) a fost de circa 16.000 de euro.

Decizia anunţată de Banca Naţională a României vine la circa nouă luni de la solicitarea ziarului BURSA transmisă BNR în care întrebam în baza cărei legi conducerea Băncii Centrale nu-şi publică veniturile obţinute de la instituţie în declaraţiile de avere, aşa cum cere legea.

La vremea respectivă, direcţia de comunicare a BNR ne-a transmis că executivul Băncii Centrale nu este obligat de lege să-şi facă publice veniturile, deşi legea nr.176/2010 stabileşte explicit, la Articolul 1, punctul 35, că "guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administraţie, angajaţii cu funcţii de conducere ai Băncii Naţionale a României, precum şi personalul din conducerea băncilor la care statul este acţionar majoritar sau semnificativ au obligaţia declarării averii şi intereselor".

În mai multe ocazii, BNR a invocat acte normative şi reglementări europene din combinaţia cărora rezultă că nu ar fi obligată să publice salariile conducerii, interpretare opusă Legii ANI, care afirmă contrariul.

Dan Suciu a reiterat, ieri, că BNR respectă şi a respectat întotdeauna legea, menţionând: "Au fost comentarii că BNR nu respectă Legea ANI. Respectăm complet Legea ANI, pentru că aceste declaraţii de avere, inclusiv ale directorilor sau ale directorilor adjuncţi, pentru care acum ştim grila de evoluţie a salariilor nete, sunt prezentate ANI în formulă completă. Agenţia poate face, dacă consideră necesar, verificările de rigoare".

În luna ianuarie, ziarul BURSA a întrebat şi Agenţia Naţională de Integritate dacă există vreun protocol încheiat între BNR şi ANI potrivit căruia membrii CA ai BNR nu îşi publică veniturile din salarii.

În loc să ne răspundă punctual, ANI ne-a transmis o întreagă listă de articole de lege, din care putem deduce că este posibilă anonimizarea adresei imobilelor declarate, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii. Nici pomeneală de anonimizarea veniturilor din salarii.

În plus, ANI ne-a transmis că poate dezvolta relaţii de colaborare prin încheierea de protocoale cu entităţi din ţară sau din străinătate pentru îndeplinirea "scopului Agenţiei de asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale, prin exercitarea de responsabilităţi în evaluarea declaraţiilor de avere, a datelor şi informaţiilor privind averea, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese potenţiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1, pe perioada îndeplinirii funcţiilor şi demnităţilor publice".

În luna aprilie a anului trecut, averea guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu era în atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), în urma unei sesizări făcute de Asociaţia Parakletos.

În luna mai a acestui an, deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir a cerut oficial Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) lămuriri în legătură cu temeiul legal în baza căruia a fost luată decizia nepublicării, în declaraţiile de avere, a informaţiilor referitoare la veniturile angajaţilor din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). În cadrul scrisorii parlamentarului se arăta: "Veniturile angajaţilor acestei instituţii nu sunt publice, informaţiile respective fiind anonimizate. Această realitate este confirmată de către BNR, prin vocea domnului Dan Suciu, purtător de cuvânt, dar şi de către un fost Preşedinte al ANI, domnul Horia Georgescu, ambii susţinând că această decizie a fost luată cu mult timp în urmă printr-o înţelegere între conducerile celor două instituţii. Conform prevederilor legale, persoanele care ocupă funcţii şi demnităţi publice, fără excepţie, sunt obligate să-şi publice veniturile în declaratia de avere".

Recent, Horia Georgescu, fost şef al ANI, a precizat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că au existat prevederi legale clare care "au impus Agenţiei Naţionale de Integritate anonimizarea veniturilor Guvernatorului BNR şi a altor categorii de funcţii din instituţie".

Domnia sa precizează: "La momentul publicării acestora, au fost invocate considerente legale valide referitoare la transparenţa veniturilor, în sensul riscurilor privind afişarea cuantumului, aplicabilă Bancilor Centrale din Uniunea Europeană aşa cum au fost validate de România prin tratatele de aderare şi legislaţie incidentă. Aceste prevederi ratificate de România au prioritate în aplicare, raportat la legislaţia naţională a unui stat membru, BNR fiind singura instituţie din România care poate beneficia de acest privilegiu legislativ".

În scrisoarea transmisă ANI, deputatul Zamfir preciza: "Consider că invocarea art. 130 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene pentru fundamentarea deciziei de anonimizare a veniturilor aferente activităţii în Banca Naţională a României nu se susţine, având în vedere faptul că prevederea se referă la respectarea principiului independenţei instituţiei în raport cu alte entităţi şi, în niciun caz, nu poate fi interpretată în sensul ascunderii veniturilor obţinute".

Despre colaborarea dintre BNR şi ANI, Adrain Vasilescu, ne-a vorbit anul trecut, la vremea respectivă domnia sa ocupând funcţia de consilier al Guvernatorului Mugur Isărescu. Domnul Vasilsecu ne-a spus că oficialii Băncii Naţionale a României încalcă trei legi ca să respecte Ghidul Agenţiei Naţionale de Integritate ce prevede modul în care trebuie completate declaraţiile de avere. Afirmaţiile domniei sale veneau în contextul în care se discuta pe marginea creditului pe care şeful BNR l-a avut la Volksbank şi a diferenţelor ce apăreau în declaraţiile sale de avere, pe subiect.

Ulterior, ca răspuns la aceste afirmaţii, reprezentanţii ANI ne-au spus că dialogul cu BNR s-a realizat cu respectarea cadrului normativ care reglementează fluxul informaţional oficial inter-instituţional.

Separat de aceste declaraţii şi sesizări, au avut loc, în acest an, mai multe evenimente care au pus BNR într-o lumină proastă - scandalul pe marginea Legii Dării în Plată, din care BNR şi sistemul bancar au ieşit şifonate, reţinerea fostului vice-guvernator Bogdan Olteanu, atacurile analistului Lucian Isar, scăderea dramatică a încrederii populaţiei în bănci.

Fostul bancher Lucian Isar l-a contrazis pe Mugur Isărescu în mai multe ocazii, acuzându-l, iniţial, că-şi ascunde veniturile şi, ulterior, că nu spune adevărul în legătură cu sumele de bani pe care le încasează de la BNR. "Declaraţia de avere de la ANI, în momentul în care va fi facută publică, cum cere legea din România, va demonstra că veniturile lunare ale Guvernatorului Isărescu sunt de aproape 40.000 de euro lunar. Acestea cuprind salariul de bază, indemnizaţii, bonusuri fixe, bonusuri excepţionale, diurne fenomenale, sporuri, pensie (drept constituţional)", a scris, recent, Lucian Isar.

Pe site-ul ziarului BURSA, cititorii au cerut în mai multe ocazii conducerii BNR să-şi publice veniturile.

Printre opiniile postate la articolele BURSA se regăsesc afirmaţii conform cărora legea în baza căreia veniturile din BNR ar trebui publicate este "interpretată elitist", ceea ce "înseamnă nerespectarea legii, fără nicio exagerare". Unul dintre cititori afirmă că Banca Naţională se situează într-o zonă disputabilă a interpretării legii.

Probabil că sub toată această presiune, Guvernatorul Mugur Isărescu a cedat şi a coborât o treaptă de pe "piedestalul" său, ca să ne spună ce salariu are.

La începutul lunii august, Mugur Isărescu a dezvăluit presei salariul net şi indemnizaţia de conducere, care se ridică, în total, la 13.601 euro. Atunci, Guvernatorul Isărescu nu a pomenit nimic despre bonusurile pe care le-a luat în ultimii ani, deşi analistul Lucian Isar l-a acuzat că a încasat zeci de mii de euro în perioada de criză.

Reacţiile nu au întârziat să apară după ce, ieri, BNR a anunţat că va publica veniturile conducerii.

Unul dintre cititorii ziarului BURSA a postat următoarea opinie, la articolul "Dan Suciu: «Venitul mediu lunar al guvernatorului Isărescu din 2015 - circa 16.000 euro»": "«Banca Naţională a României (BNR) a decis publicarea salariilor membrilor conducerii executive şi a grilelor salariale aferente directorilor din bancă». Până acum, atât domnul Isărescu, cât şi domnul Vasilescu susţineau cu tărie că legea nu le permite să publice salariile membrilor conducerii BNR. Acum constat că le-au publicat, deşi legea nu s-a schimbat! Şi acum întrebare pentru domnul Isarescu: «Când aţi încălcat legea - înainte de publicare sau acum, că le-aţi publicat? Pentru că în una din variante ceea ce aţi făcut se numeşte ABUZ!»".

BNR publică doar grilele de salarizare ale directorilor şi şefilor de servicii

Guvernatorul Mugur Isărescu are un salariu lunar net de 42.727 lei şi o indemnizaţie lunară de membru al Consiliului de Administraţie de 18.476 lei, potrivit datelor publicate, ieri, pe site-ul BNR.

Acestea arată că prim-viceguvernatorul Băncii Centrale Florin Georgescu are un salariu net de 40.430 lei şi o indemnizaţie de conducere de 18.313 lei.

Liviu Voinea, viceguvernator, primeşte în fiecare lună 37.764 lei din slariu şi 17.103 lei (indemnizaţie).

În plus faţă de salariul lunar şi indemnizaţia de conducere, şefii BNR mai pot încasa anual şi alte venituri, după cum urmează: indemnizaţie de vacanţă - 100% din salariul net lunar; alte drepturi băneşti de maximum 1,6 salarii nete lunare şi o sumă din fondul de participare a salariaţilor la profit - în funcţie de cuantumul fondului constituit potrivit prevederilor legale, fără a se depăşi un salariu net lunar, conform informaţiilor BNR.

Acestea arată că, "la încetarea contractului individual de muncă, potrivit prevederilor art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, salariaţii Băncii Naţionale a României beneficiază de o indemnizaţie de pensionare, egală cu 12 salarii, calculată la nivelul ultimului salariu primit, cu condiţia ca salariatul respectiv să fi lucrat, fără întrerupere, minimum şase ani în cadrul băncii, anterior îndeplinirii condiţiilor legale de încetare a contractului individual de muncă".

În cazul salariaţilor care au lucrat în Banca Naţională a României mai puţin de 6 ani, fără întrerupere, anterior îndeplinirii condiţiilor de încetare a contractului individual de muncă, indemnizaţia de pensionare se acordă, diferenţiat, astfel: pentru 5 ani - 10 salarii; pentru 4 ani - 8 salarii; pentru 3 ani - 6 salarii.

Dan Suciu a menţionat: "Membrii Consiliului de administraţie nu beneficiază de bonus de performanţă, acestea acordându-se cu caracter excepţional doar altor angajaţi cu merite deosebite. De asemenea, conducerea executivă nu este remunerată, ca de altfel nici ceilalţi membri ai comitetelor legal constituite la nivelul BNR, pentru conducerea sau participarea la şedinţele acestor organisme de analiză şi decizie (Comitetul de Politică Monetară, Comitetul de Supraveghere, Comitetul de Administrare a Rezervelor Internaţionale, Comitetul de pregătire a trecerii la euro, Comitetul de Audit etc.)".

Conform domniei sale, drepturile salariale menţionate (cu excepţia indemnizaţiilor lunare de participare la CA) sunt acordate tuturor salariaţilor băncii, în baza prevederilor legale.

Membrii conducerii neexecutive, respectiv Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Agnes Nagy, Virgiliu-Jorj Stoenescu, primesc o indemnizaţie netă lunară de membru al Consiliului de administraţie în valoare de 17.103 lei.

Referitor la alte venituri încasate de persoanele cu funcţie neexecutivă, BNR menţionează: "Aceştia pot beneficia şi de alte venituri conform legii. În anul 2015, membrii neexecutivi au primit fiecare o sumă echivalentă cu o indemnizaţie netă".

Pentru alţi salariaţi cu funcţii de conducere (director, director adjunct, şef serviciu) BNR publică doar grilele standard ale salariilor nete lunare, cu specificarea limitelor minime şi maxime.

Conform acestora, un director din Centrala Băncii Naţionale a României

Primeşte lunar un salariu net cuprins între 7.821 lei şi 31.062 lei, dalariul unui director adjunct din Centrală se încadrează în llimitele 6.414 - 22.427 lei, iar un şef serviciu are între 5.261 lei şi 14.667 lei.

Directorii şi şefii de servicii din structurile teritoriale ale BNR primesc lunar salarii nete cuprinse între 6.414 lei şi 15.347 lei, respectiv 5.261 lei şi 9.218 lei.

În plus faţă de veniturile enumerate mai sus, salariaţii băncii pot primi bonus de performanţă anual, acordat în funcţie de rezultatele obţinute în urma evaluării performanţei profesionale, în cuantum situat între 25% şi100% din salariul lunar.

Mugur Isărescu a spus, la începutul lunii august, că se opune publicării salariilor directorilor din banca centrală, având în vedere că aceştia lucrează într-o piaţă internaţională şi că trebuie plătiţi concurenţial cu cei din alte ţări.

"Eu, personal, am să mă opun şi am să votez împotriva publicării salariilor directorilor".

Din declaraţiile de ieri ale lui Dan Suciu, purtătorul său de cuvânt, reiese că şeful BNR şi-a menţinut poziţia în Consiliul de Administraţie. Cu toate acestea, CA a hotărât publicarea grilelor de salaraizare în cazul directorilor, directorilor adjuncţi şi şefilor de servicii.

În cadrul declaraţiei de ieri, Dan Suciu a ţinut să precizeze: "Veniturile salariale sunt realizate din surse proprii ale BNR, nu bugetare, iar politica salarială este decisă, conform prevederilor art.33 din Legea nr. 312/2004, de Consiliul de Administraţie. În ultimii zece ani, ca urmare a deciziilor CA, veniturile brute ale conducerii executive au crescut într-un ritm inferior ratei inflaţiei. Variaţiile semnificative în ceea ce priveşte veniturile nete au survenit ca urmare a modificărilor fiscale de impact major (cum au fost reducerea impozitării pe venit ca urmare a introducerii cotei unice de 16% în anul 2005 şi a reducerii contribuţiilor sociale ca urmare a plafonării CAS în 2011)".

Începând cu ieri, 1 septembrie, pe site-ul BNR sunt publicate informaţii legate de politica salarială din Banca Naţională a României, informaţiile fiind actualizate anual.

BNR va publica minutele şedinţelor Consiliului de Administraţie

Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât, în data de 27 august 2016, modalitatea în care vor fi făcute publice minutele şedinţelor de politică monetară şi veniturile salariale ale conducerii executive.

Astfel, începând cu şedinţa CA al BNR din 30 septembrie 2016, va fi publicată pe site-ul băncii, după fiecare şedinţă de politică monetară a Consiliului, în termen de şapte zile calendaristice, sinteza deliberărilor privind adoptarea deciziilor de politică monetară. Minuta are ca scop cunoaşterea de către public a raţiunilor şi datelor economice luate în considerare la fundamentarea deciziilor de politică monetară şi va include scorul votului, fără atribuirea nominală a acestuia.