VIDEOCONFERINŢA "FORUMUL INVESTITORILOR" Investitorii individuali au dezbătut problemele pieţei de capital la Forumul BURSA

Patru investitori individuali, cu background important pe piaţa de capital românească, dar şi pe cea internaţională au dezbătut, marţi, în cadrul Forumului Investitorilor, organizat de ziarul BURSA, pe marginea problematicilor din domeniu. Investitorii persoane fizice sunt de părere că piaţa noastră de capital este în creştere, dar că se confruntă cu o serie de provocări, care vin atât din contextul macro-economic, dar şi din modul în care este supravegheată şi din nivelul scăzut de lichiditate pe care îl are. Aceştia au adus în discuţie, printre altele, şi problemele din cadrul SIF-urilor, care au fost relatate în mai multe ocazii, în ziarul BURSA. De altfel, un grup de acţionari au constituit, în vara anului trecut, Asociaţia Investitorilor la SIF-uri (AISIF), organizaţie non-guvernamentală care are drept scop promovarea intereselor milioanelor de acţionari la SIF-uri.

Florian Munteanu, preşedintele AISIF, a afirmat, în cadrul conferintei BURSA "Forumul Investitorilor", că piaţa de capital din ţara noastră este una mică, din punctul de vedere al lichidităţii, spre comparaţie de aceea din urmă cu 22 de ani: "Piaţa românească de capital e în primul rând foarte mică din punct de vedere al lichidităţii, al diversităţii de opţiuni investiţionale oferite investitorilor internaţionali şi locali. În al doilea rând, piaţa românească este scumpă, din punct de vedere al costurilor de tranzacţionare, atât pentru investitorii de retail, cât şi pentru cei care au activitate intensă, unde evident aceste costuri îi afectează şi, în final, afectează şi lichiditatea. (...) Dacă o comparăm în termeni reali cu situaţia din anul 1999, actualizând cu inflaţia, piaţa românească actuală este mai puţin lichidă decât atunci când includea şi Rasdaq şi lichiditatea era net superioară".

Investitorul a mai arătat că piaţa de capital din ţara noastră a crescut foarte mult, a devenit ideală, pentru că au intrat mulţi bani pe trend din partea unor investitori de retail, care consideră drept o joacă investiţiile bursiere pe termen scurt şi a precizat că, din păcate pentru acest tip de investitori, lucrurile nu se vor termina bine.

Printre altele, Florian Munteanu a mai spus că, în momentul de faţă, în piaţa de capital din ţara noastră există sectorul fondurilor închise de investiţii, în care SIF-urile se tranzacţionează la nişte discounturi care sunt absolut incredibile pentru orice investitor din lume

Piaţa de capital din România este mult mai atrăgătoare decât acum 5-10 ani, este de părere Ovidiu Susan, investitor persoană fizică, care investeşte din anii 2005-2006.

"Lichiditatea este cea mai mare problemă a pieţei locale şi îndepărtează investiţiile instituţionale şi pe investitorii foarte mari. Dar sunt şi alte tipuri de investiţii, cele mici şi medii, care au loc pe BVB. Eu ocolesc companiile asupra cărora planează suspiciuni - de la imagine şi până la lucruri ilegale - şi aleg să investesc doar în companii asupra cărora nu planează nici cea mai mică suspiciune legată de integritate. Acesta este şi farmecul pieţei de capital. Nu te obligă nimeni să investeşti în ce nu ti se pare ok şi nici să rişti acolo unde sunt suspiciuni. Într-adevăr, dacă suspiciunile sunt la nivelul reglementatorului, situaţia poate fi mai delicată", este de părere investitorul, făcând referire în special la situaţia conflictuală din rândul SIF-urilor, dar şi la modul în care ASF supraveghează piaţa financiară. Ovidiu Susan adaugă: "În România sunt multe companii care merită atenţia investitorilor, dincolo de SIF-uri, pe care cei mai mulţi investitori de retail le ignoră, deşi nu toate sunt la fel. Nu este importantă diferenţa dintre ele, dar dacă nu le înţelegi şi ai suspiciuni, atunci le ignori şi cu asta basta. Există aici o dilemă a unei mari părţi din piaţa de capital. Unii aleg să se lupte cu această problemă, eu aleg să o ocolesc şi să-mi îndrept atenţia asupra unor alte lucruri. Subiectul SIF-urilor are o popularitate mai mare decât este problema în sine. În afară de ele, mai sunt o grămadă de alte companii care nu au nicio legătură cu subiectul. Companiile de pe AeRO pot fi ţinte investiţionale mult mai atractive decât SIF-urile, care nu sunt decât nişte relicve ale unor foste orânduiri de mult apuse. Desigur, îi înţeleg pe cei care au bani blocaţi acolo şi care au moşteniri la SIF-uri şi de aceea demersurile AISIF sunt de ajutor în acest sens".

Piaţa de capital românească îşi continuă trendul pozitiv al ultimilor ani, afirmă investitorul, care vede o efervescenţă a participanţilor de toate felurile la piaţa noastră de capital, un ecosistem care pare să progreseze, cu toate problemele din jur, şi un progres vizibil al domeniului.

Marius Alexe, un alt investitor persoană fizică, este de părere că bursa noastră este foarte atractivă pentru investitori, pentru că avem o taxare foarte mică a câştigurilor de capital, probabil cea mai mică din Europa, şi pentru că suntem o economie emergentă, ceea ce înseamnă că vom avea o creştere mult peste media UE, iar, în consecinţă, capitalul se va muta la noi. Domnia sa adaugă faptul că bursa noastră poate deveni mult mai interesantă "dacă o şi ajutăm", adică dacă "reducem comisioanele de tranzacţionare, aducem mai multe companii pe piaţă, oferim ocazia fondurilor să aibă în ce investi şi asigurăm stabilitate legislativă".

Marius Alexe consideră: "Bursa creşte tot mai sus, astfel că o să cadă de sus. S-a tipărit foarte multă monedă care nu are acoperire, era normal să vină inflaţia, poate chiar şi criza energetică este generată pentru a crea inflaţie. Sunt pesimist în privinţa anului curent".

Ben Madadi susţine că România nu are prea mulţi investitori semnificativi, persoane fizice cu participaţii semnificative, ceea ce este trist. În opinia sa, România trebuie să aibă şi fonduri - fonduri de pensii etc. -, dar trebuie să aibă şi investitori: "Cred că singura soluţie pentru statele dezvoltate va rămâne să accepte inflaţia mare. Doar că doi-trei ani de inflaţie de peste 4% vor fi dureroşi".

Ben Madadi consideră că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) trebuie să fie o instituţie care să ajute România să se dezvolte în decenii, pentru că ţara noastră are nevoie de dezvoltare în decenii: "Cei de la ASF nu sunt aleşi de populaţie. Deci nu au de ce să se gândească pe termen scurt. Ei au mandat pe patru ani. În mod corect, ei trebuie să se gândească să îşi servească ţara în aceşti patru ani. Pentru că ei nu vor fi realeşi; pot fi realeşi, dar nu asta urmăresc, în principal. Asta este în teorie. În mod normal, ei trebuie să aibă un orizont de timp de decenii. Să îşi servească ţara. Dar nu îi interesează viitorul pieţei de capital. Asta este realitatea, nu teoria mea".

Ben Madadi spune că există mai multe modele de investitori persoane fizice şi că tipul de investitor pe care îl reprezintă - cel activist - nu a mai fost întâlnit până acum pe piaţa noastră. Acesta consideră că va fi copiat şi de alţi investitori individuali, ceea ce va ajuta la dezvoltarea pieţei noastre de capital.

• Florian Munteanu: "E nevoie de disciplină corporatistă la SIF-uri, pentru protejarea intereselor micilor acţionari"

În momentul de faţă, în piaţa de capital din ţara noastră există sectorul fondurilor închise de investiţii, în care SIF-urile se tranzacţionează la nişte discounturi care sunt absolut incredibile pentru orice investitor din lume, a spus Florian Munteanu, preşedintele Asociaţiei Investitorilor la Societăţile de Investiţii Financiare (AISIF).

Acesta a precizat: "Pe o piaţă unde interesele investitorilor sunt protejate, acest lucru nu se poate întâmpla. Un administrator de fonduri eficient, profesionist, poate transforma această avere relativ uşor în lichidităţi, atât timp cât există un randament de 200%-300% pe aceste opţiuni investiţionale, dar acest lucru e discountat de piaţă pentru că investitorii realizează că anumite elemente legate de guvernanţa corporatistă nu sunt respectate la nivelul la care ar trebui să fie. Sunt cinci sau şase milioane de acţionari la aceste SIF-uri, care deţin majoritatea nişte valori foarte mici, iar asta face ca aceste societăţi să fie manipulabile şi de aceea e nevoie de disciplină corporatistă care să protejeze interesele acestor oameni, pentru care aceste investiţii ar fi putut în timp să fie o sumă care să îi ajute la bătrâneţe. Există oportunităţi, lucrurile se schimbă încet, avem marele avantaj că suntem în Uniunea Europeană şi sunt reglementări menite să protejeze interesele investitorilor. SIF-urile sunt pe o cale evolutivă pe care ele sunt însă în diverse locuri. În timp ce la nivel european, în materie de fonduri de investiţii, se discută despre articolul 7 şi articolul 9 ESG, dacă fondurile sunt în mod activ proactive sau pasive pe ESG, în România discutăm despre conflict de interese, despre chestii de guvernare corporatistă la un nivel de bază. Oportunitatea României este de a creşte de la acest nivel, pentru că întreaga piaţă de capital din ţara noastră are nevoie de o imagine bună şi de o dezvoltare durabilă pe care o putem realiza doar prin aceste acţiuni de protecţie a drepturilor investitorilor la nivel efectiv, nu la nivel formal".

Preşedintele AISIF a mai afirmat că piaţa de capital din ţara noastră este una mică, din punct de vedere al lichidităţii, spre comparaţie de aceea din urmă cu 22 de ani.

"Piaţa românească de capital e în primul rând foarte mică din punct de vedere al lichidităţii, al diversităţii de opţiuni investiţionale oferite investitorilor internaţionali şi locali. În al doilea rând, piaţa românească este scumpă, din punct de vedere al costurilor de tranzacţionare, atât pentru investitorii de retail, cât şi pentru cei care au activitate intensă, unde evident aceste costuri îi afectează şi, în final, afectează şi lichiditatea. (...) Dacă o comparăm în termeni reali cu situaţia din anul 1999, actualizând cu inflaţia, piaţa românească actuală este mai puţin lichidă decât atunci când includea şi Rasdaq şi lichiditatea era net superioară. Trebuie să construim o piaţă românească solidă, pentru că ţara are nevoie de o astfel de piaţă şi e important pentru oamenii care activează în această piaţă şi care îşi doresc ca ea să fie mai mare, mai puternică, pentru a evita un exit constant către pieţele internaţionale", a arătat Florian Munteanu.

Preşedintele AISIF a menţionat că, în opinia sa, în cursul anului 2022 se va consemna o continuare a întoarcerii la conceptul "value investing".

"Anumite companii care erau «fashionable» şi care au scăzut anterior, au crescut extrem de mult pe plan global. Acest lucru va continua în 2022, în contextul unei inflaţii în creştere şi vom vedea o evoluţie favorabilă pentru «value investing», pentru acţiuni care generează «returns» (venituri, dividende) către investitori. (...) Vorbim despre companii de utilităţi sau proxi-utilităţi, companii energetice care asigură plasa de siguranţă. De asemenea, sunt foarte multe companii valoroase în piaţă, dar care sunt la preţ prohibitiv. Ele au activitate bună, vor avea succes, dar e mai puţin probabil să producă valoare pentru investitori, având în vedere preţul la care sunt. Suntem în aceeaşi situaţie din perioada 1999-2000, înainte de criza dotcom în care anumite sectoare de piaţă au continuat să funcţioneze foarte bine; în schimb anumite sectoare, care au fost supraevaluate, au suferit pierderi colosale, de 80-90% şi vorbim despre indici de genul Nasdaq, care a scăzut foarte mult", a spus Florian Munteanu.

El a mai arătat că piaţa de capital din ţara noastră a crescut foarte mult, a devenit ideală, pentru că au intrat mulţi bani pe trend din partea unor investitori de retail, care consideră drept o joacă investiţiile bursiere pe termen scurt şi a precizat că, din păcate pentru acest tip de investitori, lucrurile nu se vor termina bine.

Preşedintele AISIF a menţionat că este foarte optimist şi încântat de ce se prezintă în viitor, pentru că anual avem o democratizare a investiţiilor, o globalizare a lor şi există multe resurse informaţionale şi analistice la dispoziţia investitorilor. Florian Munteanu a amintit că există şi anumite debalansări în piaţă, care pot crea oportunităţi reale pentru investitorii ce gândesc strategic şi au viziuni pe termen mediu şi lung şi că, la nivel global, este un timp bun pentru a fi investitor. (G.M.)

• Ovidiu Susan: "Companiile de pe AeRO - ţinte investiţionale mult mai atractive decât SIF-urile"

Piaţa de capital din România este mult mai atrăgătoare decât acum 5-10 ani, este de părere Ovidiu Susan, investitor persoană fizică, care investeşte din anii 2005-2006. După ce a avut plasamente pe piaţa nord-americană, investitorul s-a mutat pe piaţa noastră de capital. Acesta a precizat că atractivitatea pieţei locale l-a determinat să-şi redirecţioneze investiţiile dinspre SUA către Bucureşti. "Lichiditatea este cea mai mare problemă a pieţei locale şi îndepărtează investiţiile instituţionale şi pe investitorii foarte mari. Dar sunt şi alte tipuri de investiţii, cele mici şi medii, care au loc pe BVB. Din perspectiva segmentului AeRO, BVB nu mai este deloc piaţa de acum 10-20 de ani. Segmentul AeRO de astăzi nu este segmentul Rasdaq, nu seamănă deloc ce avem acum cu ceea ce era atunci. În prezent, suntem martorii unei serii de listări foarte atrăgătoare care dau senzaţia de normalitate. Mi se pare că piaţa de capital din România nu este atât de evitat pe cât consideră investitorii instituţionali".

Din punctul de vedere al unui investitor individual, lucrurile stau un pic altfel, susţine domnia sa, care apreciază că este nevoie de atenţie şi discernământ, de înţelgere, de analiză, dar că oportunităţile există şi nu sunt mici.

"Soluţia este să facem ce se poate. Eu ocolesc companiile asupra cărora planează suspiciuni - de la imagine şi până la lucruri ilegale - şi aleg să investesc doar în companii asupra cărora nu planează nici cea mai mică suspiciune legată de integritate. Acesta este şi farmecul pieţei de capital. Nu te obligă nimeni să investeşti în ce nu ti se pare ok şi nici să rişti acolo unde sunt suspiciuni. Într-adevăr, dacă suspiciunile sunt la nivelul reglementatorului, situaţia poate fi mai delicată", este de părere investitorul, făcând referire în special la situaţia conflictuală din rândul SIF-urilor, dar şi la modul în care ASF supraveghează piaţa financiară. Ovidiu Susan adaugă: "În România sunt multe companii care merită atenţia investitorilor, dincolo de SIF-uri, pe care cei mai mulţi investitori de retail le ignoră, deşi nu toate sunt la fel. Nu este importantă diferenţa dintre ele, dar dacă nu le înţelegi şi ai suspiciuni, atunci le ignori şi cu asta basta. Există aici o dilemă a unei mari părţi din piaţa de capital. Unii aleg să se lupte cu această problemă, eu aleg să o ocolesc şi să-mi îndrept atenţia asupra unor alte lucruri. Subiectul SIF-urilor are o popularitate mai mare decât este problema în sine. În afară de ele, mai sunt o grămadă de alte companii care nu au nicio legătură cu subiectul. Companiile de pe AeRO pot fi ţinte investiţionale mult mai atractive decât SIF-urile, care nu sunt decât nişte relicve ale unor foste orânduiri de mult apuse. Desigur, îi înţeleg pe cei care au bani blocaţi acolo şi care au moşteniri la SIF-uri şi de aceea demersurile AISIF sunt de ajutor în acest sens".

În opinia lui Ovidiu Susan, cheia este să investeşti acolo unde înţelegi foarte bine şi acolo unde eşti sigur că se face profit, că afacerea are un viitor, că antreprenorii sunt integri, că se comunică bine cu investitorii, că nu există un grad mare de îndatorare.

Investitorul a mai opinat: "Se vehiculează intens nişte termeni macro pe care am ajuns să îi înţelegem cu totii, mai mult sau mai putin, dar asta nu înseamnă că suntem mai aproape de a găsi investiţii concrete profitabile. În mare, lucrurile nu sunt atât de diferite de la an la an - acum este inflaţia, în anii trecuţi erau altele. Investitorii individuali au libertatea să spună ceea ce investitorii instituţionali sau analiştii nu pot, respectiv că nu ştiu exact cum vor evolua investiţiile în 2022 sau 2023. Aceştia pot doar să ia nişte repere, uneori vagi, de la nivel macro şi să meargă la nivel micro şi să caute ceva ce înţeleg ei cel mai bine. Cheia este de fapt, să ne întoarcem la basic - investeşti acolo unde înţelegi foarte bine".

Există câteva companii care s-au listat în ultimii ani şi care au avut o fază de efervescenţă după listare, datorată atât contextului internaţional, dar şi contextului intern, şi care ulterior au suferit un val de corecţii, care s-ar putea să continue sau să se oprească, evidenţiază Ovidiu Susan, subliniind că, între aceste companii, pot fi găsite ţinte investiţionale concrete spre care domnia sa îşi îndreaptă banii: "Dacă vorbim de preţurile din energie, atunci aflăm şi că la BVB, pe lângă segmentul principal al companiilor producătoare de energie, avem şi pe AeRO nişte companii care sunt favorizate de acest context. De exemplu, unele dintre ele instalează centrale şi parcuri fotovoltaice, altele reprezintă domeniul agricol şi pe cel al îngrăşămintelor organice. Sunt doar câteva exemple pe care piaţa românească le poate oferi celor care se duc la nivel micro după ce au înţeles ce se întâmplă la nivel macro".

Investiţiile se fac în scop de profit, pentru beneficiul propriu, subliniază Ovidiu Susan, menţionând că "trebuie să ştii de ce investeşti acolo unde investeşti şi de ce nu investeşti acolo unde nu investeşti".

Piaţa de capital românească îşi continuă trendul pozitiv al ultimilor ani, afirmă investitorul, care vede o efervescenţă a participanţilor de toate felurile la piaţa noastră de capital, un ecosistem care pare să progreseze, cu toate problemele din jur, şi un progres vizibil al domeniului. (E.O.)

• Marius Alexe: "Bursa noastră este foarte atractivă"

Bursa noastră este foarte atractivă pentru investitori, pentru că avem o taxare foarte mică a câştigurilor de capital, probabil cea mai mică din Europa, şi pentru că suntem o economie emergentă, ceea ce înseamnă că vom avea o creştere mult peste media UE, iar, în consecinţă, capitalul se va muta la noi, spune Marius Alexe, investitor persoană fizică. Domnia sa adaugă că bursa noastră poate deveni mult mai interesantă "dacă o şi ajutăm", adică "reducem comisioanele de tranzacţionare, aducem mai multe companii pe piaţă, oferim ocazia fondurilor să aibă în ce investi şi asigurăm stabilitate legislativă".

În opinia sa, toate acestea se vor realiza în timp, deci "trebuie să avem puţină răbdare".

Printre altele, Marius Alexe a menţionat: "Bursa noastră a intrat într-o nouă etapă. Practic, acum avem cu adevărat o bursă, avem de unde alege, sunt multe companii, foarte mulţi investitori, acum învăţăm cu toţii ce înseamnă bursa. Probabil, pe termen scurt, vom mai avea nişte scăderi, nişte probleme, dar pe termen lung o să ieşim bine. Suntem convinşi de asta".

Economia a mers prost în 2020 - 2021, dar bursa a mers foarte bine, aprecizază investitorul, subliniind: "Acest lucru nu are niciun sens. S-au tipărit bani, ceea ce susţine piaţa, dar acest lucru se pare că doar amână un dezastru. Bursa creşte tot mai sus, astfel că o să cadă de sus. S-a tipărit foarte multă monedă care nu are acoperire, era normal să vină inflaţia, poate chiar şi criza energetică este generată pentru a crea inflaţie. Mă aştept să avem inflaţie, să sărăcească populaţia, să scadă puterea de cumpărare, ceea ce se va reflecta în cifrele companiilor. Vor fi înăsprite condiţiile de creditare, populaţia va avea dificultăţi în a mai lua credite, iar companiile se vor refinanţa din ce în ce mai scump, dacă se vor putea refinanţa. Toate acestea - pe lângă marea de incertitudini pe care o avem pentru 2022. Sunt pesimist în privinţa anului curent". (A.V.)

• Ben Madadi: "România nu are prea mulţi investitori persoane fizice cu participaţii semnificative, ceea ce este trist"

România nu are prea mulţi investitori semnificativi, persoane fizice cu participaţii semnificative, ceea ce este trist, apreciază Ben Madadi, investitor persoană fizică de circa 18 ani, care, potrivit propriilor declaraţii, a investit aproape doar din fonduri proprii. În opinia sa, România trebuie să aibă şi fonduri - fonduri de pensii etc., dar trebuie să aibă şi investitori: "Aici nu mă refer la antreprenori, ci la investitori. Ca să se dezvolte piaţa, trebuie să existe investitori persoane fizice. Dar trebuie să te adaptezi. Dacă nu poţi să te adaptezi, te blochezi, ieşi din categoria de investitorilor şi devii semi-antreprenor. Devii blocat şi nu mai eşti investitor. Investitor înseamnă un om care nu e blocat, un om care tot timpul investeşte. Din punctul meu de vedere, eşti investitor în pieţe de capital atunci când ai posibilitatea să tot investeşti şi să dezinvesteşti.

Eu, pentru piaţa românească, sunt foarte diferit. Nu a existat până acum această categorie - adică investitor activist. În viitor va exista, pentru că eu dacă voi avea succes o să fie alţii care o să mă copieze. Este un lucru foarte bun. Când o să fie prea mulţi eu o să mă retrag, pentru că o să fie o concurenţă prea mare.

Adevărul este că deşi foarte multă lume consideră că sunt o victimă, pe termen mai lung o să vadă şi ei că a fi investitor activist, mai ales când nu ai concurenţă, poate să fie o afacere foarte bună. În afară de a fi o afacere foarte bună, va fi un lucru foarte bun pentru piaţă. Acesta este un lucru pe care vreau să-l fac din pasiune. Adică dacă pot, să cresc transparenţa în piaţă şi respectul faţă de investitor. Asta este ceea ce îmi doresc. Respectul instituţiilor şi al antreprenorilor faţă de investitori.

În acelaşi timp sunt convins că tipul de activist în România va fi foarte profitabil. Eu nu pot să fac altfel de investiţie în România din cauza dimensiunii. Pot să fac doar asta. Pentru că nu vreau să rămân blocat undeva, vreau să fiu investitor. Şi pot să fac asta doar dacă sunt investitor activist, din cauza dimensiunii. Iar asta va face foarte mult bine pieţei, iar eu voi face profit. Ceea ce este normal. Ceva este să faci profit când faci rău, ceea ce nu este ok, şi altceva e să faci profit corect".

• Madadi: "ASF trebuie să fie în primul rând interesat de investitori"

În opinia lui Ben Madadi, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) trebuie să fie o instituţie care să ajute România să se dezvolte în decenii. Pentru că România are nevoie de dezvoltare în decenii. "Cei de la ASF nu sunt aleşi de populaţie. Deci nu au de ce să se gândească pe termen scurt. Ei au mandat pe patru ani. În mod corect, ei trebuie să se gândească să îşi servească ţara în aceşti patru ani. Pentru că ei nu vor fi realeşi; pot fi realeşi, dar nu asta urmăresc, în principal. Asta este în teorie. În mod normal, ei trebuie să aibă un orizont de timp de decenii. Să îşi servească ţara. Dar nu îi interesează viitorul pieţei de capital. Asta este realitatea, nu teoria mea".

Cel mai important lucru pentru a dezvolta o societate şi o piaţă este să reducem corupţia, a mai spus investitorul, apreciind: "Dacă cumva există corupţie chiar la ASF, asta e mai complicat". Reducerea corupţiei înseamnă, în primul rând, ca lucrurile care în teorie trebuie să aibă o menire să ajungă să aibă aceeaşi menire şi în practică, opinează Ben Madadi. Acesta a relatat: "Cei de la ASF evită să se întâlnească cu investitorii - nu îi interesează opinia investitorilor. După părerea mea, asta se întâmplă în primul rând pentru că au o cultură instituţională. Legea spune că ei trebuie să deservească piaţa de capital şi investitorii. Or, cultura lor instituţională este cu totul alta. Ei cunosc, câţiva ani, şefi de companii, şefi de instituţii şi aşa mai departe şi vorbesc cu ei. Din punctul meu de vedere, doar atât. Cu unii au relaţii mai bune, cu alţii mai proaste, cu alţii nu au deloc. Întâmplarea face că au relaţii foarte bune cu unii pe care investitorii îi dispreţuiesc. Este ceva foarte anormal. Dar nu îi interesează.

Este o cultură instituţională. Cei de la ASF trebuie să fie în primul rând interesaţi de investitori. Asta este litera legii".

• Ben Madadi: "Doi-trei ani de inflaţie de peste 4% vor fi dureroşi"

România are nevoie să privească pe termen foarte lung. Această ţară a aderat la un club de state care au avut imperii acum 500 de ani, dar are un decalaj economic şi social uriaş faţă de acestea (Marea Britanie, Franţa, Germania etc.), este de părere Ben Madadi, care opinează: "Nu se poate ca în doi-trei ani să te apropii de ele (n.r. de ţările avansate). Trebuie să ai în vedere un orizont de timp de zece-douăzeci-treizeci de ani. Iar în această perioadă trebuie să mergi. Dar dacă vrem să se dezvolte piaţa, să se îmbogăţească ţara, să se îmbogăţească oamenii, să se ridice nivelul de educaţie, nivelul social, trebuie să ne gândim pe termen foarte lung. Evident că într-o democraţie este foarte greu să priveşti pe termen foarte lung, pentru că unii vin şi unii pleacă. Dar avem norocul că am intrat în acest club. Ei fiind înaintea noastră cu sute de ani, ne pot trage pe noi. Dar trebuie să vrem. Am vrut, dar tot timpul ezităm. Pentru că nu e uşor.

Imaginaţi-vă cum ar fi ca Rusia să intre în Uniunea Europeană. Rusia dacă ar intra în Uniunea Europeană, având în vedere ce populaţie mare are, probabil că ar fi imposibil ca UE să tragă Rusia spre UE. Probabil ar fi un conflict. România, având o populaţie mai mică, la fel ca Bulgaria sau Ungaria, pentru Franţa, Germania sau Olanda - pentru aceste ţări este mai uşor să tragă ţări precum România spre ele. Există şi efortul ţărilor din Est să se lupte. Cum se luptă de exemplu Ungaria sau Polonia, dar nivelul lor economic este mult peste România".

Madadi consideră că economiile nu îşi permit dobânzi foarte mari: "Nu cred că economia lumii dezvoltate îşi permite o creştere accelerată şi peste un anumit nivel, al dobânzilor. Cred că singura soluţie pentru statele dezvoltate va rămâne să accepte inflaţia mare. Doar că doi-trei ani de inflaţie de peste 4% vor fi dureroşi. Oamenii vor simţi asta. Dar pieţele nu ştiu cum să interpreteze asta, pentru că nu prea s-a mai întâmplat. Întotdeuna când a fost inflaţie atât de mare, au fost şi dobânzi mari. Acum nu cred că se mai poate face asta. Adică nu cred că se mai poate folosi pârghia dobânzilor pentru reglarea inflaţiei. Poţi, dar nu îţi permiţi. Cred că Fed-ul probabil va creşte dobânzile, dar când va vedea că piaţa se sperie şi sunt pericole, se va opri şi va lăsa inflaţia să fie mare. Şi pieţele încă nu ştiu cum să reacţioneze la realitatea asta. Bineînţeles că pot să mă înşel. În 2020, când lumea nu se aştepta, eu am scris că mă aştept ca în a doua jumătate din 2021 să fie inflaţie de peste 4%. Şi să nu fie tranzitorie. Până acum am avut dreptate. Vom vedea dacă voi avea dreptate şi mai departe. Dar dacă voi avea dreptate, cred că este loc de o ajustare în jos a pieţelor. Nu pariez neapărat pe asta, dar cred că sunt şanse foarte mari". (A.I.)