English
Ne îndreptăm spre o schimbare radicală, chiar dacă această schimbare se va produce pe termen lung, este de părere Dan Schwartz, Managing Partner, RSM Romania. În opinia domniei sale, "dificultăţile înseamnă oportunităţi pentru cei care ştiu să le depăşească".
Criza de acum este comparabilă cu ce se întâmpla după marea depresiune, "când oamenii au trecut de la căruţă şi trăsură la automobil", consideră reprezentatul RSM Romania, care a precizat, printre altele: "Acum vom trece de la economia fizică, bazată pe materie primă palpabilă, în zona digitală. Acesta este viitorul, chiar dacă pe unii îi sperie".
Dan Schwartz a subliniat că este adeptul reformelor, iar economia este capabilă să accepte schimbarea care se produce.
"Guvernul ar putea sprijini mediul de afaceri într-o mai mare măsură decât a făcut-o până acum. Mediul de afaceri românesc are două dificultăţi - problema de cash flow şi tentaţia şi tendinţa populaţiei de a-şi limita consumul şi de a se îndrepta către economisire", arată specialistul, precizând că oamenii nu îşi pun banii în bănci, ci preferă să îi ţină "la ciorap", ceea ce nu este sănătos pentru economie.
În altă ordine de idei, domnia sa apreciază că platforma IMM Invest este foarte bună, dar a reusit să ajute un număr extrem de limitat de companii, respectiv 1%.
Şi IMM-urile trebuie susţinute, dar şi companiile mari au nevoie de susţinere, iar acestea ar putea să fie ajutate, de exemplu, prin emisiune de obligaţiuni sau prin derularea investiţiilor guvernamentale în parteneriate public-private, consideră Dan Schwartz, adăugând: "S-a vorbit despre investiţiile în digitalizarea economiei, în reţelele 5G, în internet. Dar noi folosim trenuri care au o infrastructură feroviară de la începutul secolului 20. Nu avem o infrastructură rutieră, feroviară, aeriană, portuară dezvoltate. Ce facem dacă vom dori să călătorim mai mult decât înainte, după această izolare? Dunărea se întâlneşte cu Marea Neagră în România. Este o şansă unică în Europa. De ce nu investim în ea?"
Actuala criză economică nu a fost generată decât de măsuri administrative, apreciază consultantul, susţinând că blocajul este administrativ, deci el trebuie eliminat cu ajutorul celor care l-au produs, cu ajutorul guvernelor: "Guvernul ne-a suspendat libertăţile temporar, tot Guvernul să ni le dea înapoi".
Redresarea post Covid-19 trebuie integrată în strategia de dezvoltare economică şi socială a României, este de părere domnia sa.
În opinia domnului Schwartz, redresarea economică ar trebui realizată prin cooperarea a trei factori esenţiali în procesul de creştere şi dezvoltare economică şi socială: guvernul, comunitatea de afaceri şi contribuabilii/cetăţenii ţării.
Strategiile şi politicile de redresare economică ar trebui dezvoltate prin consultări permanente ale Guvernului cu mediul academic, mediul de afaceri, patronate şi sindicate, iar strategiile guvernamentale trebuie discutate şi aprobate în Parlament, motiv pentru care rezultatele electorale de anul acesta reprezintă un factor esenţial pentru redresarea României, mai consideră specialistul.
Reprezentantul RSM a subliniat: "Guvernul trebuie să aibă un rol important în procesul de refacere post-pandemie, întrucât blocajele şi dezechilibrele apărute în perioada stării de urgenţă nu au avut cauze economice ci administrative, ele fiind generate de măsurile guvernului pentru a preveni răspândirea Covid-19. Executivul trebuie să reinstaureze libertatea economică limitată de măsurile anti-pandemie, prin adoptarea a două mari categorii de măsuri: nefiscale şi fiscale".
În opinia domniei sale, măsurile nefiscale care ar trebui adoptate sunt:
- identificarea de căi de refacere a încrederii în partea productivă a economiei;
- facilitarea accesului la creditare;
- finalizarea proiectelor majore de investiţii în infrastructură;
- susţinerea de programe de investiţii în noi forme de energie;
- crearea unui climat favorabil businessului prin diminuarea birocraţiei;
- revizuirea şi reformarea legislaţiei muncii;
- renunţarea la programe de susţinere a anumitor sectoare economice;
- asigurarea de facilităţi de finanţare pentru companiile a căror activitate a fost oprită;
- încurajarea şi susţinerea agriculturii.
De asemenea, printre măsurile fiscale necesare se numără:
- acordarea de amânări/eşalonări pentru impozite, contribuţii şi taxe;
- prelungirea măsurilor derogatorii de la legislaţia privind somajul tehnic;
- acordarea de prime pentru reangajarea salariaţilor;
- creşterea gradului de acceptare a deductibilităţii fiscale a anumitor cheltuieli;
- digitalizarea şi modernizarea ANAF;
- efectuarea de controale fiscale în mod diferenţiat, pe bază de analiză de risc reală, nu formală;
- continuarea acordării de bonusuri pentru plata la timp/în avans a datoriilor fiscale.
În acelaşi timp, nu ar trebui gândite facilităţi fiscale care să influenţeze neutralitatea fiscală şi să descurajeze concurenţa.
"Sunt împotriva facilităţilor fiscale, care nu fac decât să distorsioneze mecanismele pieţei", apreciază reprezentantul RSM Romania: "Măsurile la limita fiscalului, de susţinere a economiei, ar trebui prelungite cel puţin până la sfârşitul anului, pentru că ar fi o gură de aer pentru companii.
Nu vrem scutiri de taxe şi impozite, avem nevoie de bani pentru investiţii şi vom avea nevoie de bani în viitor pentru a rambursa creditele pe care le angajăm acum. Atenţie la creditare! Tot ce împrumutăm acum va trebui rambursat în anii viitori. Bugetul naţional este generat de impozite şi taxe. Nu avem taxe mari acum, dar vom fi obligaţi să le avem dacă creditele vor fi supradimensionate".
În paralel cu măsurile aşteptate de la Guvern, este necesar ca mediul de afaceri să integreze acţiunile în contextul trecerii la o nouă etapă în dezvoltarea tehnologică mondială, să treacă pe scară largă la digitalizarea/automatizarea proceselor şi efectuarea de investiţii în tehnologie, să adapteze politicile de personal la noile realităţi bazate pe flexibilitatea programului de lucru, să identifice noi produse şi servicii post pandemie, să creeze noi lanţuri de aprovizionare/distribuţie şi să le adapteze pe cele vechi la economia digitală, să înţeleagă rolul inovaţiei şi creativităţii în business.
Şi contribuabilii au rolul lor în procesul de redresare economică, potrivit lui Dan Schwartz. Domnia sa a explicat:
"- Trebuie să contribuim cu toţii şi să ne adaptăm la noile realităţi;
- Gradul de conformare fiscală voluntară trebuie să crească concomitent cu creşterea gradului de transparenţă şi responsabilitate guvernamentală în folosirea banului public;
- Este nevoie de creşterea gradului de educaţie financiară aplicată;
- Necesităm o revenire la modele de consum al populaţiei care să ajute la creşterea PIB şi a nivelului de dezvoltare generală a ţării;
- Îmbunătăţirea poziţiei faţă de muncă şi creşterea gradului de conştientizare a necesităţii de a munci în contextul flexibilizării pieţei muncii şi a schimbării relaţiilor angajat-angajator este o măsură de asemenea necesară".
Aşadar, redresarea economică şi socială este un proces complex care implică o colaborare a tuturor factorilor implicaţi în dezvoltarea României, concluzionează domnul Schwartz, apreciind că discutarea şi aprobarea în Parlament au un rol esenţial în stabilirea strategiilor de dezvoltare naţionale, motiv pentru care politicienii români trebuie să renunţe rapid la abordările populiste şi politicianiste şi să înţeleagă că numai colaborarea şi cooperarea raţională şi realistă între toate forţele politice poate fi de ajutor în progresul României şi în integrarea ei deplină în economia europeană şi globală.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
