Uniunea Europeană (UE) îşi foloseşte bugetul drept garanţie ca să împrumute bani din pieţele internaţionale şi să îi pună la dispoziţia ţărilor cu nevoi, ca urmare a crizei provocate de noul coronavisrus, a precizat europarlamentarul Siegfried Mureşan.
Oficialul a menţionat: "Imediat după declanşarea pandemiei de Covid 19, în luna martie, UE a reacţionat şi a permis utilizarea sumei de 37 miliarde euro pentru măsuri de combatere a crizei, dintre care peste 3 miliarde au fost destinaţi României, şi a sensibilizat regulile de accesare a fondurilor UE. A fost schimbată destinaţia unor fonduri europene şi 300 de milioane de euro au putut fi cheltuite pentru finanţarea şomajului tehnic, alte 120 de milioane fiind folosite pentru creşterea veniturilor personalului medical".
Europarlamentarul a precizat că UE şi-a mobilizat şi rezerva din buget, respectiv 3,1 miliarde euro fonduri noi, bani suplimentari pentru combaterea actualei crize.
Domnia sa a adăugat: "De acum înainte, riscul unei crize economice este mare. UE foloseşte bugetul drept garanţie pentru a împrumuta bani de pe pieţele internaţionale, la costuri foarte mici, şi a-i pune la dispoziţia ţărilor care au nevoie. Comisia îşi propune să împrumute 750 de miliarde euro, din care 33 de miliarde vor fi alocate României. Mare parte din suma totală - 500 miliarde euro - nu va trebui să fie daţi înapoi, fiind sume nerambursabile. Banii vor fi disponibili din data de 1 ianuarie 2021, iar direcţiile unde vor merge banii vor fi negociate în următoarele luni".
Potrivit europarlamentarului, există o presiune din partea câtorva guverne care vor să reducă această sumă şi să schimbe raportul dintre credite şi fondurile nerambursabile.
Siegfried Mureşan a completat: "Cred că acest fond va fi adoptat într-o formă extrem de apropiată de cea propusă de Comisie. A face datorie este un lucru simplu pentru politicienii responsabili. Când te împrumuţi trebuie să ştii cine, când şi cum plăteşte aceşti bani înapoi. Guvernul României nu va trebui să plătească înapoi mare parte din fonduri, care sunt nerambursabile. Riscul este ca, dacă nu se găseşte o altă sursă de finanţare, să se ajungă la o reducere a bugetului UE, ceea ce nu este de dorit, pentru că nu ştim ce ţări vor fi afectate ulterior. În acest context, ne gândim la modalitatea de acoperire a acestor rambursări - o eventuală taxă pe marile corporaţii sau alte fonduri proprii. Acum sunt negocieri şi orice creştere a bugetului UE este o veste bună pentru România".
Siegfried Mureşan a anunţat că, printre priorităţile noastre, pe care se pune accent şi în cadrul negocierilor de la nivelul CE, se numără modernizarea şi digitalizarea economiei, protecţia mediului, îmbunătăţirea energetică şi reducerea emisiilor de carbon. De asemenea, modernizarea spitalelor şi creşterea capacităţii de spitalizare se află printre priorităţile CE.
Parlamentarul european a conchis subliniind că statele din afara zonei euro primesc mult mai multe fonduri europene decât cele cu care contribuie la bugetul UE, România beneficiind de 54 de miliarde euro, de când a aderat la Uniunea Europeană, în condiţiile în care a contribuit cu 18 miliarde: "Adesea absorbim banii târziu, chinuit, dar nici pe departe nu suntem aproape de percepţia publică potrivit căreia ne plătim dările şi nu reuşim să ne luăm banii înapoi".
1. STRATEGIA ???
(mesaj trimis de anonim în data de 24.06.2020, 14:54)
Miroase a fezabilitate ???
2. O frauda uriasa
(mesaj trimis de Cristian în data de 24.06.2020, 17:26)
Împrumuturile făcute de CE in contul statelor este o frauda uriașă care va pune pe chituci bugetele statelor și indirect cetățenii.
Sunt împrumuturi care încalcă democrația și suveranitatea statelor membrii.
Prin aceste împrumuturi UE asigura sclavia veșnică a statelor fata de bănci ca etapa premergatoare in instituirea unui guvern mondial.