VIOREL ŞTEFAN, MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE: "Vom respecta ţinta de deficit bugetar de sub 3%"

Reporter:Cum vedeţi mersul economiei noastre?

Viorel Ştefan: Rezultatele foarte bune din primul trimestru arată că economia românească are o creştere economică ridicată şi sustenabilă şi ceea ce este mai important este că populaţia şi mediul de afaceri au încredere în economia românească şi în măsurile din Programul de Guvernare al PSD.

INS ne spune că PIB-ul a crescut real, în primul trimestru, cu 5,7%. România a înregistrat, astfel, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Semnificativ este că inclusiv exporturile şi investiţiile private au contribuit, alături de consum, la creşterea economică.

Viorel Ştefan: Astfel, exporturile au ajuns la un maxim istoric record în luna martie 2017, adică la 5,7 miliarde euro, înregistrând cea mai mare creştere de după 2012 - 11,5% în trimestrul I 2017.

Livrările pe piaţa unică europeană au crescut cu 11,5% şi au depăşit achiziţiile, care au crescut cu 9,3%, fapt ce a determinat o uşoară reducere a deficitului comercial cu ţările membre ale UE.

Contribuţia investiţiilor private poate fi exemplificată şi prin majorarea de 78% a sectorului imobiliar sau cu creşterea participaţiilor la capital cu 49% şi a profitului reinvestit din economia reală.

Reporter:Cum apreciaţi evoluţia mediului de afaceri?

Viorel Ştefan: Având în vedere indicatorii menţionaţi anterior, evoluţia mediului de afaceri este bună şi ne dă motive certe de optimism.

Astfel că reducerea taxelor şi impozitelor realizată conform Programului de Guvernare, relaxarea fiscală pentru microîntreprinderi, sprijinirea producţiei agricole naţionale, precum şi legea prevenţiei şi îmbunătăţirea activităţii ANAF sunt menite să îmbunătăţească mediul de afaceri şi să faciliteze iniţierea sau dezvoltarea de noi afaceri. De altfel, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) confirmă această tendinţă pozitivă, astfel că a crescut "natalitatea" firmelor - în primele trei luni din 2017 au fost înfiinţate 32.324 de societăţi, în timp ce în februarie şi martie au fost înfiinţate 17.607 de firme, cu 8,3% mai multe decât în perioada similară din 2016.

De asemenea, zecile de mii de locuri de muncă nou înfiinţate ilustrează mai clar îmbunătăţirea mediului de afaceri din România: în ianuarie au fost înfiinţate 49.000 de noi locuri de muncă, în februarie - 13.000 locuri de muncă, iar în martie - 30.000 de locuri de muncă.

Trebuie să mai precizez că, în luna aprilie 2017, indicatorul de încredere în economia românească s-a situat la 105,2 puncte, cu 1,4 puncte peste valoarea din aprilie 2016. Semnificativ este faptul că nivelul de încredere din luna aprilie, anul curent, este peste valoarea din primul trimestru al anului când acesta a înregistrat 104,8 puncte. Cel mai ridicat nivel după noiembrie 2008 a fost consemnat în luna martie, respectiv 105,4 puncte.

Reporter:Ce îmbunătăţiri mai trebuie aduse pentru atragerea investitorilor şi pentru o creştere sustenabilă a economiei?

Viorel Ştefan: Aş vorbi în continuare despre măsurile din Programul de Guvernare, pe care le vom implementa şi care vor stimula investiţiile şi dezvoltarea.

Se va constitui un fond suveran de investiţii pentru dezvoltarea şi finanţarea de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile în vederea obţinerii de profit pentru statul român. Un alt fond va include companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI şi participaţiile administrate de AAAS.

De asemenea, Programul privind atragerea de investiţii străine cu valoare adăugată ridicată, va stimula investiţiile cu efecte de multiplicare, reducerea barierelor economice, tehnice şi administrative la intrarea pe piaţă, scheme de ajutor de stat şi facilităţi punctuale locale pentru investiţii străine directe. De asemenea, vor fi înfiinţate şi agenţii regionale de atragere de investiţii şi promovare a exportului, având ca principali beneficiari mediul de afaceri, autorităţile publice regionale şi locale.

O prioritate o reprezintă înlăturarea tuturor piedicilor pentru absorbţia de fonduri europene, astfel că, pentru 2017, ne-am propus să atragem 5,2 miliarde euro în economia românească. Într-un termen foarte scurt trebuie să îndreptăm tot ceea ce nu s-a făcut în anul 2016 şi să îmbunătăţim urgent gestionarea şi coordonarea generală a implementării fondurilor europene structurale.

Reporter:În ce stadiu este proiectul privind impozitarea venitului pe gospodărie?

Viorel Ştefan: Aşa cum este prevăzut în Programul de Guvernare, Executivul va realiza Codul Economic, care include Codul Fiscal, iar impozitul pe venit este un capitol din Codul Fiscal.

În acest scop, unul dintre grupurile de lucru organizate de Ministerul Finanţelor Publice analizează conceptul referitor la administrarea impozitului pe venit, prin globalizare anuală. Conceptul este evaluat de către o paletă largă de specialişti, atât din partea MFP, cât şi din partea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, a Camerei Consultanţilor Fiscali, a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.

După finalizarea analizelor şi a simulărilor necesare privind toate propunerile avizate, proiectul Codului Economic va fi supus dezbaterii publice şi înaintat Parlamentului României.

Reporter:Cât de sustenabilă este această iniţiativă şi cât de sustenabil este proiectul legislativ privind salarizarea unitară?

Viorel Ştefan: Ambele proiecte la care vă referiţi sunt astfel concepute încât să se asigure sustenabilitatea finanţelor publice pe termen mediu şi să se respecte obiectivele asumate prin Strategia fiscal - bugetară şi prin Programul de Convergenţă.

Cu privire la Legea salarizării unitare, este de amintit că aceasta urmează să se aplice până în anul 2022, pe un orizont de 5 ani. Creşterile anuale sunt diferenţiate pe categorii de salariaţi şi se fac moderat, până la atingerea nivelului din anexele de la proiectul de lege. De asemenea, proiectul de lege are în vedere creşteri mai mari în cazul salariilor mai mici, pentru a se reduce decalajele dintre salarii. Ca evaluare generală, creşterile anuale se estimează că se vor încadra în fondurile bugetare alocate pentru cheltuielile de personal deja proiectate până în anul 2020 în Strategia fiscal - bugetară şi în Programul de Convergenţă. Ponderea acestor cheltuieli în PIB se va menţine la nivelul sustenabil de maximum 8%, fără a exista, deci, presiuni suplimentare asupra deficitului bugetar.

În ceea ce priveşte proiectul impozitării pe venitul global, acesta nu este finalizat şi, prin urmare, este prematur să discutăm despre un impact bugetar. În cadrul MFP există constituit un grup de lucru în care se analizează conceptul referitor la administrarea impozitului pe venit, prin globalizare anuală, precum şi modificarea cotelor de impozit pe venit, urmând ca, după conceperea unui prim proiect al sistemului nou de impozitare, să se treacă la scenarii de evaluare ex-ante a respectivului proiect.

Reporter:Cum apreciaţi evoluţia colectării taxelor şi impozitelor în prima parte a acestui an?

Viorel Ştefan: Datele operative din execuţia bugetului general consolidat pe primele patru luni ale anului 2017 indică un excedent de 585 milioane lei, reprezentând 0,07% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat, care însumează 79,56 miliarde lei şi reprezintă 9,8% din PIB, au fost cu 7,7% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a colectat, în primele patru luni ale anului, suma de 68 miliarde lei, mai mult cu 1,8 miliarde lei faţă de perioada similară a anului 2016 (66 miliarde lei). S-au înregistrat creşteri la colectarea din contribuţii de asigurări sociale (22,7 miliarde lei), la impozitul pe venit colectându-se 9,9 miliarde lei, cu 1,2 miliarde lei (13,5%) mai mult decât în perioada similară din 2016, iar din taxa pe valoarea adăugată au fost colectate 17,33 miliarde lei.

Reporter:Consideraţi că veţi atinge indicatorii estimaţi în buget?

Viorel Ştefan: Cu siguranţă! Este un angajament ferm pe care ni l-am asumat, atât în faţa românilor, cât şi în faţa partenerilor internaţionali, mai ales în ceea ce priveşte respectarea unei ţinte de deficit bugetar de sub 3%.

Reporter:De ce Eximbank şi CEC au fost eliminate de sub efectul OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă, reglementată prin Legea 111/2016?

Viorel Ştefan: Modificarea s-a produs deoarece, în aplicarea practică a prevederilor OUG nr. 109, în cazul instituţiilor de credit au fost identificate o serie de disfuncţionalităţi cauzate de lipsa de corelare cu prevederile din legislaţia specifică instituţiilor de credit (OUG nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu modificările şi completările ulterioare). De exemplu, obligaţia publicării elementelor esenţiale ale tranzacţiilor care ating anumite praguri de valoare, în timp ce OUG nr. 99 stipulează obligaţia legală a instituţiilor de credit de a păstra confidenţialitatea în relaţiile dintre aceasta şi clienţii săi ar fi cauzat conflicte de aplicare inclusiv a normelor Băncii Naţionale a României. Aplicarea simultană a celor două legislaţii, respectiv cea care reglementează activitatea instituţiilor de credit şi cea care reglementează guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, ar fi putut conduce la perturbări majore în activitatea instituţiilor de credit. Aceste aspecte au fost remarcare şi de specialiştii FMI, care, în urma misiunii de consultare, au inclus în Declaraţia din 17 martie recomandarea că "Băncile ar trebui să fie excluse din sfera acestei legi, deoarece ele sunt deja supuse unei legi speciale privind guvernanţa corporativă".

Reporter:Vor începe proceduri pentru alegerea unui management privat la aceste două bănci? Când şi în ce vor consta acestea?

Viorel Ştefan: Ca urmare a scoaterii instituţiilor de credit de sub incidenţa OUG nr. 109, în situaţia existenţei unor posturi vacante în cadrul CA, procesul de numire a membrilor Consiliului de administraţie la CEC Bank SA şi Eximbank SA, se va desfăşura în conformitate cu prevederile statutului societăţii, Legii nr. 31/1990 - legea societăţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor legislaţiei bancare incidente (OUG nr. 99; Regulamentul BNR nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul BNR nr. 6/2008 privind începerea activităţii şi modificările în situaţia instituţiilor de credit, persoane juridice române, şi a sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din state terţe, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul BNR nr. 11/2007 privind autorizarea instituţiilor de credit, persoane juridice române, şi a sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din state terţe, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul UE nr. 575/ 2013);

Nominalizările vor fi făcute de către Adunarea Generală a Acţionarilor pentru posturile de membru al Consiliului de Administraţie/director. Persoanele nominalizate de acţionari să exercite calitatea de administrator/director vor face obiectul evaluării Băncii Naţionale a României din punct de vedere al respectării cerinţelor legislaţiei bancare, trebuind să fie aprobate de BNR înainte de începerea exercitării responsabilităţilor, potrivit reglementărilor emise în acest sens.

Un rol important în implementarea unui management performant la instituţiile bancare îi revine Comitetului de nominalizare al băncii care, în conformitate cu prevederile art. 24 din Regulamentul nr. 5 al BNR, "trebuie să identifice şi să recomande, spre aprobare, organului de conducere sau adunării generale candidaţi pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul organului de conducere, să evalueze echilibrul de cunoştinţe, competenţe, diversitate şi experienţă în cadrul organului de conducere şi să pregătească o descriere a rolurilor şi a capacităţilor în vederea numirii pe un anumit post şi să evalueze aşteptările în ceea ce priveşte timpul alocat în acest sens".

Reporter:În ce stadiu este procesul de transformare a Eximbank în bancă de dezvoltare?

Viorel Ştefan: Se are în vedere extinderea mandatului acordat EximBank pentru activitatea des-făşurată în numele şi contul statului cu activităţi specifice de bancă naţională de dezvoltare, urmărindu-se atingerea mai multor obiective: finanţarea domeniilor prioritare (inclusiv transporturi), susţinerea exporturilor şi a investiţiilor româneşti în străinătate, alinierea la practica europeană şi internaţională în materie de finanţare a dezvoltării, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene sau corectarea directă a ineficienţei pieţelor.

Beneficiarii eligibili pentru produsele financiar-bancare specifice activităţii de bancă de dezvoltare vor fi în principal acele categorii de clienţi cu profil de risc mai ridicat, dar cu potenţial mare de a crea valoare adăugată şi locuri de muncă, faţă de care sectorul privat manifestă un apetit redus şi care se confruntă cu dificultăţi în accesarea finanţării bancare.

În urma discuţiilor cu reprezentanţi ai Comisiei Europene, Serviciu de suport al reformelor structurale (Structural reform support service), Ministerul Finanţelor Publice a solicitat oficial asistenţă tehnică din partea Comisiei Europene pentru realizarea analizei ex-ante în vederea identificării ineficienţei pieţelor, în baza acesteia urmând să fie definitivat cadrul legal, procedural şi opertaţional privind înfiinţarea şi funcţionarea Băncii de Dezvoltare a României, prin extinderea mandatului SC EximBank SA pentru operaţiuni şi activităţi desfăşurate în nume şi cont stat. Având în vedere procedurile interne ale Comisiei Europene, se estimează ca termenul de finalizare a analizei ex-ante ar fi la începutul anului viitor.

Reporter:Ce alte obiective aveţi pentru acest mandat?

Viorel Ştefan: Cel mai important obiectiv strategic este implementarea cu succes a Programului de guvernare în beneficiul românilor şi economiei naţionale. Din Program decurg toate obiectivele specifice, care au importanţă egală pentru noi.

Reporter:Cum comentaţi frământările de pe scena politică?

Viorel Ştefan: Nu comentez!

Reporter:Mulţumesc!