Viorel Ştefan: "Nu există nicio raţiune ca să vorbim despre naţionalizarea pensiilor private"

Ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan, a declarat luni că evoluţiile sunt "foarte bune" în ceea ce priveşte pilonul public de pensii şi, ca atare, nu există nicio raţiune ca să vorbim despre naţionalizarea Pilonului II.

"Aberaţie mai mare ca aceasta nu am auzit. Dimpotrivă, şi eu am transmis mesaje în acest sens, fondul public de pensii, Pilonul I, este într-un proces de consolidare. Deci, sarcina de transfer dinspre bugetul de stat către pilonul public de pensii este una în scădere. Deci, este un semnal foarte bun, evoluţiile sunt foarte bune, deci nu există absolut nicio raţiune ca să vorbim despre naţionalizarea Pilonului II", a declarat Viorel Ştefan, întrebat de presă despre informaţiile care circulă potrivit cărora Guvernul vizează naţionalizarea pensiilor private, potrivit Agerpres.

Ideea naţionalizării pensiilor private a mai fost vehiculată, în ultimii ani.

În 2014, Victor Ponta a declarat, într-un interviu, că s-a discutat cu FMI despre naţionalizarea pensiilor private. Domnia sa a spus, atunci: "Despre naţionalizarea Pilonului 2, a fondurilor obligatorii private de pensii? Am discutat-o de multe ori cu Fondul Monetar. Nu eu personal, ci ministrul de Finanţe. Din punctul meu de vedere, e treaba viitorului Guvern să decidă, e mult mai inteligent să găseşti o cale legislativă prin care fondurile private de pensii să investească în România, fie în piaţa de capital, fie în diverse alte proiecte, astfel încât să nu fie nevoie să naţionalizăm niciun leu din pilonul de pensii private. Dar, deocamdată, ei pun bani doar în bonduri de la Ministerul de Finanţe".

Ulterior, Victor Ponta a clarificat că, în opinia sa, fondurile de pensii private trebuie să facă şi alte investiţii în economie, pe lângă titlurile de stat. Fostul prim-ministru a spus, în cadrul unei emisiuni tv: "Singurii care au naţionalizat total au fost ungurii, polonezii au o soluţie de mijloc. Părerea mea a fost că soluţia pentru fondurile private de pensii este de a le deschide către investiţii în economie, nu doar către titluri de stat, şi cred că este mai bine decât să le naţionalizăm. Deci, eu personal, ca prim-ministru, am ales ideea de a lăsa fondurile private şi de a găsi o soluţie împreună cu Comisia Europeană şi FMI de a deschide posibilitatea de investiţii pentru fondurile private dincolo de a cumpăra titluri de stat, şi către alte zone, către piaţa de capital, către zone care să se simtă după aceea în economie".

În Ungaria, autorităţile au decis, în 2010, naţionalizarea activelor fondurilor de pensii private pentru a reduce deficitul bugetar, rezultând un transfer de active de 10 miliarde de euro de la aceste fonduri către bugetul de stat. Legea adoptată de guvernul de la Budapesta prevedea că cei care nu îşi cedau de bună voie economiile şi îşi continuau contribuţia la fondurile private, nu vor mai putea beneficia niciodată de pensie de la stat, deşi vor continua să contribuie la sistemul public de pensii.

Polonia a oferit şi ea un exemplu de model de confiscare a pensiilor private. Planul guvernului polonez a constat în transferarea la stat a obligaţiunilor suverane poloneze deţinute de fondurile private de pensii şi anularea lor pentru ca astfel să fie redusă datoria ţării, fără a se oferi compensaţii.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a anunţat, luni, că valoarea activelor totale aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private a crescut pe parcursul anului 2016 atingând, la 31 decembrie 2016, 32,99 miliarde de lei (7,26 miliarde de euro), în creştere cu 27,16% faţă de anul 2015.

Ponderea pensiilor private în Produsul Intern Brut a fost, la sfârşitul anului trecut, de 4,35% comparativ cu 3,64% în decembrie 2015.

Valoarea totală a activelor nete înregistrată la sfârşitul anului trecut de fondurile de pensii obligatorii administrate privat (Pilonul II) a fost de 31,47 miliarde de lei (6,93 miliarde de euro), ritmul anual de creştere fiind de 27,53% (27,06% raportat la moneda euro).

La sfârşitul lunii decembrie a anului trecut erau înregistraţi, în sistemul pensiilor administrate privat, 6,8 milioane de participanţi, ceea ce înseamnă un avans anual de 3,69%.

Contribuţia medie la nivelul participanţilor cu contribuţii în decembrie a fost de 128,45 lei, în creştere cu 13,46% faţă de decembrie anul precedent.

Valoarea medie a unui cont pentru cei aproximativ 6,67 milioane de participanţi cu conturi active în Pilonul II era, la 31 decembrie 2016, de 4.719 lei (1.039 euro), în creştere cu 22,18% comparativ cu decembrie 2015 şi cu 17,24% faţă de iunie 2016. 4,70 milioane de participanţi înregistrau sume în cont de până la 5.000 lei (70,48%). Valoarea contului pentru 1,14 milioane de persoane era cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei (17,15%), iar pentru 0,83 milioane de persoane de peste 10.000 de lei (12,38%).

Valoarea activelor plasate în toate instrumentele financiare a crescut la sfârşitul lunii decembrie 2016 comparativ cu aceeaşi lună a anului 2015, în condiţiile unei creşteri a activelor totale de 27,54%. Majoritatea activelor au înregistrat creşteri între 4,74% şi 38,82%, dar au fost active care au crescut şi de două ori, în cazul depozitelor bancare, sau de şapte ori, în cazul fondurilor de mărfuri şi metale preţioase.

Din punct de vedere al alocării resurselor financiare pe diferite clase de active, cu excepţia depozitelor bancare, a organismelor străine neguvernamentale şi a fondurilor de mărfuri şi metale preţioase, celelalte instrumente au înregistrat scăderi în decembrie 2016 comparativ cu aceeaşi lună din 2015.

Activele nete ale fondurilor de pensii facultative (Pilonul III) au atins, în decembrie 2016, valoarea de 1,5 miliarde de lei (0,33 miliarde de euro), înregistrând o creştere de 19,92% comparativ cu decembrie 2015. Valoarea medie a unui cont aferent Pilonului III pentru cei 410.241 de participanţi a fost de 3.660 de lei (806 euro), ceea ce înseamnă un avans anual de 11,76%.

La sfârşitul anului trecut s-au înregistrat creşteri valorice ale sumelor plasate pentru toate instrumentele financiare, comparativ cu 2015, cu excepţia instrumentelor pentru acoperirea riscului, în condiţiile în care activele totale au înregistrat un avans de 19,92%.

Din punct de vedere al alocării resurselor financiare pe diferite clase de active, titlurile de stat, obligaţiunile municipale şi obligaţiunile corporative au înregistrat scăderi comparativ cu decembrie 2015.