VIORICA DĂNCILĂ SE ÎNTOARCE LA STRASBOURG Priorităţile noastre versus priorităţile Parlamentului European

Prim-ministrul Viorica Dăncilă va prezenta, astăzi, în plenul Parlamentului European, priorităţile preşedinţiei ţării noastre la Consiliul Uniunii Europene. La numai două luni, după ce i-a certat pe eurodeputaţii care o trăgeau la răspundere cu privire la situaţia statului de drept din România, Dăncilă se întoarce la Strasbourg pentru a convinge Legislativul european că Guvernul are un program coerent pen­tru cele şase luni în care va conduce Consiliul UE.

Vizita din luna noiembrie nu a avut rezultatele aşteptate de şeful Guvernului, deoarece mesajul său nu a fost luat în considerare de deputaţii europeni care, în 13 noiembrie, au votat rezoluţia PE privind situaţia statului de drept din ţara noastră, document în care ni se solicita să punem în aplicare recomandările Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi cele din rapoartele Comisiei de la Veneţia.

Se pare că şi actualul context, în care Viorica Dăncilă prezintă priorităţile ţării noastre, îi este defavorabil actualului prim-ministru, deoarece, mâine, plenul Parlamentului European va dezbate un act normativ prin care se doreşte impunerea unor sancţiuni statelor membre ale UE care nu respectă principiul statului de drept şi valorile trasate în Tratatul de Funcţionare ale Uniunii (Tratatul de la Lisabona).

Conform proiectului, care va fi dezbătut miercuri şi aprobat joi, se vor stabili regulile de îngheţare a plăţilor UE către ţările membre care pun în pericol statul de drept, prin acţiuni precum intervenţia în instanţele judecătoreşti sau lipsa măsurilor împotriva fraudei şi a corupţiei. Pentru a activa această îngheţare sau suspendare a plăţilor, este nevoie ca "deficienţele generalizate în ceea ce priveşte statul de drept" într-o ţară a UE să ameninţe gestionarea fondurilor UE, iar constatarea aces­tor deficienţe să fie făcută de Comisia Europeană. În acest caz, Comisia de la Bruxelles va putea dispune, cu acordul Parlamentului European şi al miniştrilor de resort, reducerea pre-finanţării sau suspendarea plăţilor efectuate din fondurile UE.

Cu toate că propunerea Comisiei se bucură de sprijinul eurodeputaţilor din comisiile de Buget şi Control bugetar, aceştia au adăugat garanţii pentru a se asigura că guvernele vor face plăţi în continuare beneficiarilor finali, cum ar fi cercetătorii sau organizaţiile societăţii civile, chiar dacă finanţarea UE este suspendată.

Proiectul de lege mai prevede şi creşterea finanţării pentru Programul drepturilor şi valorilor în perioada 2021-2027, până la 1,8 miliarde de euro, aproape triplu faţă de suma propusă de Comisia Europeană, 642 milioane de euro. Finanţarea va fi acordată pentru promovarea democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale în UE, inclusiv pentru acordarea unui sprijin financiar organizaţiilor societăţii civile care lucrează în aceste domenii.