VIZITĂ OFICIALĂ SAU ELECTORALĂ? Emmanuel Macron - în România şi Moldova, prins între deciziile europene şi scrutinul parlamentar din Franţa

• Preşedintele francez - aşteptat la baza militară Mihail Kogălniceanu • După vizita din România şi Moldova, Macron împreună cu Olaf Scholz, Mario Draghi şi Klaus Iohannis ar urma să meargă la Kiev, potrivit unui parlamentar ucrainean

Preşedintele Emmanuel Macron este aşteptat în aceste zile să viziteze România şi Moldova, dar şi... Ucraina, potrivit informaţiilor oferite de presa din Franţa. În ţara noastră, Emmanuel Macron şi omologul său Klaus Iohannis ar urma să viziteze baza militară de la Mihail Kogălniceanu unde vor trece în revistă cei 500 de militari francezi dislocaţi în ţara noastră din 28 februarie încoace, în cadrul misiunii Aigle. Cei 500 de militari francezi fac parte din batalionul 27 Vânători Alpini, din regimentul 126 Infanterie din Brives, regimentului 4 Vânători din Gap şi regimentului 93 Artilerie Montană din Varces. Din 9 martie, batalionul a fost întărit de 300 de soldaţi belgieni. La vizita de la Mihail Kogălniceanu, ar urma să participe şi Sebastien Lecornu, ministrul forţelor armate din Franţa.

În cadrul întâlnirii dintre cei doi şefi de stat va fi analizată situaţia politico-militară de la graniţa Flancului Estic al NATO şi ar urma să fie discutate diferite soluţii privind deblocarea portului ucrainean Odesa, punct strategic pentru exportul de cereale din ţara vecină. După vizita din România, Emmanuel Macron va merge la Chişinău, unde se va întâlni cu omologul său din Republica Moldova, Maia Sandu. Scopul declarat al vizitei la Chişinău este sprijinirea unui stat susceptibil să fie destabilizat de invazia vecinului său, adică de Federaţia Rusă condusă de Vladimir Putin. Surse din cadrul Palatului Elysee, citate de presa franceză, nu exclud ca, după vizita din Republica Moldova, preşedintele Emmanuel Macron să facă o escală pe teritoriul ucrainean. Administraţia prezidenţială franceză nu a dat nicio indicaţie cu privire la intenţiile şefului statului, mulţumindu-se să sublinieze că acesta este "disponibil" să meargă în Ucraina, cu condiţia ca această vizită să fie "utilă" pentru omologul său Volodimir Zelenski, cu care a avut o convorbire telefonică la finalul săptămânii trecute.

Pe de altă parte, cotidianul german Bild a anunţat ieri că preşedintele francez Emmanuel Macron ar urma să se deplaseze la Kiev împreună cu cancelarul german Olaf Scholz şi cu premierul italian Mario Draghi pentru a da un semnal al unităţii europene în sprijinul Ucrainei. Conform presei germane, vizita comună a celor trei oficiali europeni ar urma să aibă loc înaintea summitului G7 care se va desfăşura la sfârşitul lunii iunie. Informaţia a fost publicată şi de cotidianul italian La Stampa.

Referitor la această vizită la Kiev, parlamentarul ucrainean Oleksii Goncearenko a anunţat, ieri, că patru lideri europeni vor face joi o vizită la Kiev. Potrivit acestuia, este vorba despre preşedintele Klaus Iohannis, omologul francez Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, şi premierul Italiei, Mario Draghi.

"Cei trei muschetari. Preşedintele Macron, cancelarul Scholz, premierul Draghi vor vizita Kievul joi. Şi ca d'Artagnan, Preşedintele României, Iohannis", a scris parlamentarul ucrainean pe pagina oficială din reţeaua Twitter.

Aceasta ar fi prima vizită în Ucraina a preşedintelui României, după declanşarea de către Federaţia Rusă a războiului din ţara vecină. Până în prezent, au mers la Kiev premierul Nicolae Ciucă şi preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului, Marcel Ciolacu şi Florin Cîţu.

Până la ora închiderii ediţiei, nici preşedinţia franceză, nici cea română, nici cancelarul Germaniei şi nici premierul Italiei nu au oferit vreo informaţie oficială legată de o eventuală vizită la Kiev joi, 16 iunie.

Vizita preşedintelui francez are loc cu doar zece zile înaintea summitului Consiliului European, în cadrul căruia ar urma să fie discutată acordarea pentru Ucraina şi Moldova a statului de ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană şi cu aproape 14 zile înainte de summitul NATO de la Madrid unde vor fi consfinţite grupurile de luptă înfiinţate pe Flancul Estic al alianţei şi unde vor fi analizate cererile de aderare depuse de Finlanda şi Suedia.

Mai mult, întâlnirea dintre preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedintele Klaus Iohannis are loc în condiţiile în care asocierea franco-română Naval Group-Şantierul Naval Constanţa nu a decis încă dacă va semna contractul cu Ministerul Apărării Naţionale pentru construirea a patru corvete şi mentenanţa acestor nave şi a celor două fregate care se află în dotarea Forţelor Navale din ţara noastră. De aceea, analiştii politici de la noi consideră că nu exte exclus ca, în cadrul întrunirii, semnarea contractului privind corvetele să constituie una dintre temele de discuţie dintre cei doi şefi de stat.

Mai ales că, ieri, cu prilejul deschiderii Eurosatory, cea mai mare expoziţie internaţională de apărare şi securitate terestră, ce are loc la Paris, Emmanuel Macron a declarat că Franţa şi Uniunea Europeană au intrat "într-o economie de război în care [...] va trebui să ne organizăm pentru o lungă perioadă de timp ".

"O economie în care va trebui să fim mai rapizi, să gândim la creşterea ritmurilor de producţie, la creşterea capacităţilor şi la marje (...) pentru a putea fabrica mai repede ceea ce este esenţial pentru forţele noastre armate, pentru aliaţii noştri, sau pentru cei pe care dorim să îi ajutăm. O economie, practic, în care nu mai putem trăi în ritmul şi cu regulile de acum un an. Totul s-a schimbat", a spus Emmanuel Macron.

În acest context, preşedintele Franţei a precizat că a solicitat ministrului apărării din Hexagon şi şefului statului major "o reevaluare" a legii de programare militară pentru "ajustarea mijloacelor la ameninţările [...] adecvate contextului geopolitic", şi în special a războiului din Ucraina.

O altă temă ar putea fi aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, ştiut fiind faptul că România îndeplineşte de mai mulţi ani toate condiţiile tehnice privind aderarea, dar din cauza votului politic de la nivelul Uniunii Europene nu am fost primiţi încă în acest spaţiu. Dezbaterea acestei teme de către cei doi preşedinţi este cu atât mai importantă cu cât sub preşedinţia franceză a Consiliului Uniunii Europene, preşedinţie ce se va încheia în 30 iunie, s-au făcut paşi pentru consolidarea frontierelor Spaţiului Schengen în actuala formulă.

O ultimă temă de discuţie ar putea fi acordarea statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, cu prilejul şedinţei Consiliului European din 23-24 iunie, ştiut fiind sprijinul acordat de ţara noastră pentru integrarea europeană a statului de peste Prut.

În afara acestor teme, analiştii din ţara noastră susţin că preşedinţii Macron şi Iohannis ar putea discuta şi pe teme economice, cum ar fi colaborarea în domeniul energetic - cu precădere în zona energiei nucleare - sau în domeniul auto, cu privire la situaţia din ţara noastră a companiei Renault.

Nu este de neglijat nici faptul că preşedintele Macron efectuează această vizită fulger în estul Europei între cele două scrutinuri privind alegerile parlamentare din Franţa. Analiştii politici din Hexagon consideră că în aceste zile Emmanuel Macron va căuta să puncteze în favoarea formaţiunilor politice care îl susţin, mai ales că la preliminarele din urmă cu două zile acestea s-au situat aproape la egalitate cu coaliţia partidelor de stânga din Franţa, în timp ce formaţiunea politică din jurul Marine Le Pen s-a situat pe locul al treilea.