Cu toate cele patru specii de sturioni din Europa aflate în pragul extincţiei, Comisia Europeană a îndemnat Statele Membre să accelereze eforturile de luptă împotriva braconajului şi a traficului cu sturioni pentru a salva speciile rămase în Europa, conform unui comunicat de presă al Fondul Mondial pentru Natură (WWF-România).
Apelul a venit în urma unei interpelări a unui europarlamentar spaniol, îngrijorat de statisticile alarmante din articolul "Braconajul şi Comerţul Ilegal cu sturioni din Dunăre" din cel mai recent număr al publicaţiei Current Biology, articol ce a avut ca bază raportul WWF (Fondul Mondial Pentru Natură), finanţat de programul LIFE al Uniunii Europene despre braconajul şi criminalitatea cu sturioni din zona Dunării Inferioare, şi prezentat aici opiniei publice din România.
În urma răspunsului primit, Virginijus Sinkevièius, Comisarul European pentru Mediu, Oceane şi Pescuit a emis un apel la acţiune, evidenţiind în conservarea speciilor de sturioni din Dunărea Inferioară o obligaţie legală ce revine Statelor Membre în contextul Directivei Habitate.
Evidenţiind cele 70 de acţiuni din cadrul Planului de Acţiune Pan-European pentru Sturioni, adoptat în cadrul Convenţiei de la Berna, Sinkevièius a menţionat că noul Plan de Acţiune UE împotriva Traficului cu Specii Sălbatice, revizuit, ar trebui să îmbunătăţească acţiunile, dialogul şi cooperarea dintre Statele Membre, autorităţile cu drept de control din cadrul UE precum şi ţările cheie din afara UE.
"Comisia este îndreptăţită să îndemne la acţiune, deoarece ţările încă nu iau suficiente măsuri pentru a descuraja braconajul, sau alte ameninţări la adresa speciilor de sturioni rămase" a menţionat Beate Striebel Lead, Global Sturgeon Initiative, WWF-CEE. "Deja am pierdut viza din apele UE: vom pierde mai multe specii dacă ţările nu acţionează acum, în special pentru descurajarea braconajului şi a traficului cu sturioni, care sunt principalele ameninţări la adresa acestor specii critic periclitate, care se află în pragul extincţiei" a mai adăugat Striebel.
Împreună cu eforturile crescute de a descuraja braconajul şi traficul cu caviar şi carne provenită de la sturioni, Sinkevièius a evidenţiat şi alte ameninţări indirecte care trebuie adresate, cum ar fi dezvoltarea de hidrocentrale şi modificarea cursurilor râurilor. Comisarul a mai menţionat proiectul LIFE-Boat 4 Sturgeons, care este finanţat de programul LIFE al UE şi care îşi propune să conserve patru specii de sturioni din Dunăre. Printre activităţile proiectului se numără repopularea cu pui de sturioni a bazinului Dunării Inferioare şi a Mării Negre, cooperarea cu autorităţile din domeniul pescuitului şi creşterea gradului de conştientizare în comunităţile de pescari.
"WWF sprijină repopulările, deoarece acestea reprezintă o activitate cheie pe termen lung, pentru conservarea populaţiilor de sturioni din Europa dar, poate avea un impact mic dacă nu putem controla braconajul şi comerţul ilegal" a mai adăugat Striebel.
"În România, se fac paşi spre combaterea braconajului, dar sunt încă necesare eforturi susţinute, date fiind lungimea sectorului de Dunăre pe teritoriul României, suprafaţa importantă a Deltei Dunării şi Mării Negre. Pe de altă parte, România nu are încă un Plan Naţional de Acţiune pentru sturioni, care să coordoneze activităţile de monitorizare şi combatere a activităţilor ilegale legate de sturioni" - a declarat Cristina Munteanu, Coordonator Naţional - sturioni, WWF-România (Fondul Mondial Pentru Natură).