WWF România: Codul Silvic nu trebuie trimis în Parlament în forma actuală

Proiectul noului Cod Silvic rezultat în urma dezbaterilor publice a fost făcut public ieri, după o întărziere de mai bine de trei luni. WWF România - Fondul Mondial pentru Natură atrage atenţia că actualele prevederi generează mai multe riscuri decât soluţii, chiar şi în comparaţie cu dispoziţiile Codului Silvic aflat în vigoare, care trebuia modificat, conform unui comunicat de presă al organizaţiei.

"Ştim ce trebuie făcut pentru păduri. Noul Cod Silvic trebuia doar să transpună ceea ce e stabilit prin Strategia Naţională pentru Păduri 2030. Din păcate, o serie de direcţii strategice nu sunt transpuse în mod corespunzător sau sunt chiar deturnate. Proiectul aduce mai multe nedumeriri decât orientări clare pentru dezvoltarea legislaţiei subsecvente, care va trebui să cuprindă peste 30 de Hotărâri de Guvern şi Ordine de Ministru." (Radu Vlad, managerul programelor forestiere la WWF România)

Iată câteva dintre problemele principale de conţinut care persistă:

Se legalizează o creştere necontrolată a exploatărilor de lemn. Se va putea tăia mai mult si mai ieftin, fără a se ţine cont de impactul cumulat pe care exploatările le vor genera la nivel de peisaj forestier, cu riscuri majore legate de conservarea pădurilor şi dezvoltarea unei bioeconomii durabile.

"Nevoia de lemn pe piaţa românească se poate dubla sau tripla în următorii ani, dar asta nu înseamnă că trebuie să tăiem pădurile în funcţie de oportunităţile unor investitori. Managementul pădurii trebuie să ţină cont de principiile de sustenabilitate şi nu de interesele de moment ale unor grupuri restrânse." (Radu Melu, coordonatorul proiectelor de păduri la WWF România)

Nu este instituită o reformă clară a sistemului de combatere a exploatărilor ilegale. Rămânem cu acelaşi sistem ineficient centrat pe marcarea arborilor, valorificarea lemnului pe picior şi identificarea cioatelor nemarcate. Este un sistem care nu produce probe concludente în instanţă, nu funcţionează ca prevenţie ci, dimpotrivă, generează conflicte de interese sistemice.

Nu instituie criterii de sustenabilitate care sa promoveze utilizarea lemnului în cascadă şi valorificarea superioară a lemnului.

Problemele de fond sunt dublate de probleme privind forma de redactare. Adesea, dispoziţiile prevăzute nu au un caracter obligatoriu, fără echivoc. Riscă să nu producă efecte juridice şi nu permit prefigurarea unor indicatori de rezultat clari, care să ghideze către un management forestier durabil.

WWF consideră că proiectul noului Cod Silvic trebuie revizuit într-o manieră integrată, printr-o viziune unitară, care să urmeze îndeaproape firul rosu stabilit de Strategia Naţională pentru Păduri. Această formă a proiectului nu trebuie să primească aviz favorabil de la ministerele cu atribuţii în avizarea actelor normative, astfel încât să nu ajungă să fie adoptat de Guvern şi transmis în Parlament.

Odată ajuns în Parlament, este puţin probabil ca toate aceste amendamente disparate să reuşească să transpună directiile strategice asumate de România şi să dea coerenţa şi predictibiltea necesare pentru o lege organică. Ţara noastră are acum o şansă istorică, care nu trebuie irosită.