WWF-România: Fauna sălbatică din România este în pericol

WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) trage un semnal de alarmă asupra declinului spre care se indreaptă Fauna sălbatică din ţara noastră, se arată în comunicatul remis redacţiei. În pădurile şi apele ţării, specii emblematice precum ursul brun, râsul, lupul, zimbrul, vidra sau sturionul sunt ameninţate de schimbări climatice, poluare, defrişări ilegale, braconaj şi fragmentarea habitatelor. Acestea au consecinţe grave pe termen lung şi impactează sănătatea şi bunăstarea oamenilor. "Întreruperea functionalităţii coridoarelor ecologice duce la diverse tipuri de conflicte, inclusiv coliziuni între autovehicule şi specii de animale sălbatice, punând în pericol siguranţa oamenilor. Intruziunea oamenilor în habitatul speciilor sălbatice (mai ales cu mijloace motorizate), furnizarea de hrană antropogenă şi altele afectează nu doar distribuţia, ci şi comportamentele animalelor, ceea ce rezultă adesea în conflicte nedorite între om şi specii de animale sălbatice. Totodată, schimbările climatice vor avea un cuvânt tot mai greu de spus, influenţându-le tiparele de hrănire, hibernarea anumitor specii, distribuţia şi altele", explică Dr. Cristian-Remus Papp, Manager Naţional Specii Sălbatice şi Arii Protejate în cadrul WWF România.

Recent, WWF - Fondul Mondial pentru Natură a subliniat, prin studiul Raportul Planeta Vie, că următorii 5 ani sunt cruciali pentru viaţa omului pe Pământ. Planeta va atinge atinge cel mai avansat nivel de degradare din Antropocen, în condiţiile în care s-a înregistrat o scădere de 73% a populaţiilor de specii sălbatice, la nivel mondial, în doar 50 de ani. Efectele se resimt tot mai acut şi în ţară, unde devine necesar deja, luarea de măsuri pentru protejarea naturii, animalelor sălbatice şi a cetăţenilor săi.

Pierderea biodiversităţii va avea efecte nefaste asupra calităţii vieţii oamenilor, de la limitarea unor resurse vitale până la degradarea sănătăţii mentale şi fizice.

În România, utilizarea excesivă a pesticidelor, agricultura intensivă, braconajul, dezvoltarea unei infrastructuri nesustenabile, fără a lua în considerare impactul pe termen lung asupra mediului, tăierile ilegale sau poluarea cu plastic, la care se adaugă deciziile care pun interesul politic înaintea recomandărilor bazate pe ştiinţă, ca în cazul recent adoptatei legi ce permite vânătoarea la trofeu pentru specia urs (şi nu a exemplarelor problematice, care de regulă sunt de talie mai mică), aduc un grav deserviciu animalelor sălbatice şi sănătăţii ecosistemelor.

Extinderea reţelei de drumuri şi autostrăzi, dezvoltarea rezidenţială fără a ţine seama de ariile naturale protejate şi coridoarele ecologice reprezintă o ameninţare critică pentru biodiversitatea ţării prin fragmentarea ecosistemelor naturale. De asemenea, multe proiecte hidroelectrice de mică anvergură de pe râurile sălbatice ale României exemplifică modul în care soluţiile aparent "verzi" pot de fapt să magnifice provocările de mediu. Aceste facilităţi, deşi generează o producţie minimă de energie, creează perturbări ecologice semnificative prin blocarea rutelor cruciale de migraţie pentru specii emblematice precum sturionii dunăreni şi deteriorarea calităţii apei în aval.

Pe Dunăre, marile proiecte de infrastructură periclitează grav echilibrul ecosistemic, punând sub semnul întrebării eforturile WWF-România de a reface populaţiile de sturioni, prin programele ce au planificat repopularea în următorii patru ani cu 900.000 de pui de sturioni. "Viitorul copiilor noştri depinde de un mediu natural sănătos, iar asta înseamnă să luăm măsuri acum pentru a proteja fauna sălbatică şi natura în general. Fără implicarea noastră activă, copiii noştri vor moşteni o natură degradată, lipsită de bogăţia şi stabilitatea oferite de ecosistemele naturale. Trebuie să devenim părinţi şi pentru natură, oferindu-i sprijinul de care are nevoie pentru a prospera şi a ne susţine la rândul ei. Ne gândim mereu la viitorul copiilor noştri, dar uităm că fără o natură sănătoasă, acel viitor este sumbru. Este momentul să fim părinţi nu doar pentru propriii copii, ci şi pentru Mama Natură, care are nevoie de susţinere pentru binele nostru, al tuturor", declară Hanny Bratu, Public Engagement and Resource Mobilization Director în cadrul WWF-România.

WWF-România a făcut eforturi susţinute în ultimul deceniu, care au marcat progrese remarcabile în conservarea speciilor emblematice ale ţării. Proiectul de reintroducere a zimbrilor în Carpaţii de Sud-Vest reprezintă una dintre cele mai importante realizări în conservarea biodiversităţii europene. La doar 10 ani de la prima reintroducere, numărul de zimbri liberi din sălbăticia Munţilor Ţarcu a depăşit 200 de exemplare. În domeniul conservării sturionilor, WWF-România a obţinut succese notabile prin implementarea unor măsuri inovatoare de protecţie. Prin colaborarea strânsă cu comunităţile de pescari şi autorităţile, organizaţia a contribuit semnificativ la combaterea braconajului şi la protejarea rutelor de migraţie ale acestor "fosile vii". La Băile Tuşnad, proiectul pilot implementat de WWF-România, alături de autorităţile locale şi de factorii interesaţi din zonă, a transformat localitatea în primul oraş "bear smart" din Europa. S-a reuşit readucerea la zero a numărului conflictelor om-urs, devenind un model ce poate fi replicat în toate localităţile cu densităţi mari de urs, atât din ţară, cât şi din Europa.

Cu toate acestea, "România se află într-un moment decisiv pentru viitorul patrimoniului său natural. În pofida provocărilor complexe cu care ne confruntăm - de la tăierile ilegale la poluarea cu plastic, până la iniţiativele legislative controversate privind vânătoarea de trofee la urşi - rămânem fermi angajaţi în misiunea de a proteja şi a restaura, ecosistemele degradate, respectiv populaţiile speciilor valoroase ale ţării, precum sturionii şi zimbri. Deciziile pe care le luăm astăzi vor avea un impact considerabil asupra faunei şi florei sălbatice. Este vorba inclusiv despre speciile carismatice, precum ursul, sau reprezentanţi ai speciilor din fauna acvatică, adesea trecută cu vederea, dar vitală pentru echilibrul natural al râurilor. Refacerea râurilor, lacurilor, bălţilor, a zonelor umede în general, reprezintă nu doar o necesitate pentru conservarea biodiversităţii, ci şi o soluţie esenţială pentru combaterea inundaţiilor şi a secetei, probleme tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice. Prin măsuri coordonate şi investiţii strategice în soluţii bazate pe natură, putem crea o Românie unde biodiversitatea prosperă iar comunităţile umane beneficiază direct de pe urma unui mediu sănătos", a declarat Barbara Bendandi, Director de Conservare WWF-România.