Zelenski reproşează lui Scholz blocarea ajutorului suplimentar pentru Ucraina

Ajutorul pentru Ucraina a devenit un subiect controversat înaintea alegerilor parlamentare din Germania, programate pentru 23 februarie, provocând dezbinare între partide, inclusiv în coaliţia de guvernare a lui Olaf Scholz, conform AFP.

La forumul de la Davos, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat îngrijorarea privind diminuarea sprijinului internaţional, temându-se de o posibilă retragere a sprijinului american odată cu revenirea lui Donald Trump. Zelenski a criticat retorica ce contrapune sprijinul pentru apărarea Ucrainei cu nevoile interne, afirmând: "Nu poţi să te joci cu emoţiile oamenilor şi să spui că apărarea Ucrainei se face în detrimentul medicamentelor, pensiilor sau altceva."

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a adresat un reproş implicit cancelarului german Olaf Scholz, al cărui sprijin militar pentru Ucraina a fost marcat de ezitări încă de la începutul ofensivei ruse din februarie 2022. Scholz blochează de câteva zile o alocare suplimentară de 3 miliarde de euro pentru Ucraina, fonduri planificate în principiu pentru acest an, dar a căror finanţare întâmpină dificultăţi.

Scholz a ridicat întrebarea "Cine va plăti factura?" în contextul alocării suplimentare de 3 miliarde de euro pentru Ucraina. El a subliniat că nu doreşte să împovăreze bugetul pentru 2025 fără a clarifica "pe seama cui vor trebui făcute economii". Scholz şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul asupra finanţelor autorităţilor locale şi asupra pensiilor.

degenerat într-un conflict deschis între cancelarul Olaf Scholz şi şefa diplomaţiei, ecologista Annalena Baerbock, dar şi, mai subtil, cu ministrul Apărării, Boris Pistorius, membru al propriului partid social-democrat.

Această dispută reflectă impactul profund al războiului din Ucraina asupra Germaniei în ultimii trei ani. Berlinul a fost nevoit să renunţe la alianţa sa energetică cu Moscova şi să adopte o politică de reînarmare.

Până acum, Germania a oferit Ucrainei aproape 40 de miliarde de euro, fiind al doilea cel mai mare sprijinitor după SUA, şi a primit 1,2 milioane de refugiaţi ucraineni.

Deşi această politică a fost sprijinită de opinia publică, tensiunile politice cresc.

Alla Dudka, o ucraineană de 57 de ani stabilită în Ingelheim-on-the-Rhin, a declarat pentru AFP: "Există mult sprijin german, fără de care Ucraina nu ar avea nicio şansă." Ea a declarat că a simţit sprijinul german "în fiecare zi" prin ajutorul primit de la vecini, dar este îngrijorată de creşterea retoricii anti-migraţie.

Sprijinul oferit Ucrainei şi impactul acestuia asupra politicii şi societăţii germane continuă să genereze controverse pe măsură ce alegerile legislative se apropie. Extrema dreaptă cere repatrierea sau expulzarea refugiaţilor ucraineni, invocând costurile economice într-o perioadă de recesiune.

Cancelarul Olaf Scholz este criticat de rivalii politici pentru blocarea unui nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina, acţiune considerată oportunistă înainte de alegeri. Scholz încearcă să se poziţioneze drept "cancelarul păcii", evitând escaladarea militară cu Rusia şi distanţându-se de opoziţia conservatoare, lideră în sondaje, şi de Verzi, care susţin un sprijin militar robust. Annalena Baerbock, şefa diplomaţiei, l-a acuzat pe Scholz că prioritizează câştigurile electorale în detrimentul responsabilităţii faţă de pacea şi libertatea Europei.

La extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD), cu o poziţie pro-rusă şi susţinere de peste 20% în sondaje, critică ajutorul pentru Ucraina. În mod similar, stânga radicală, prin liderul Sahra Wagenknecht, denunţă livrările continue de arme, considerând că prelungesc conflictul fără a aduce îmbunătăţiri. Christian Lindner, liderul liberal FDP, a avertizat că dezbaterile trebuie să evite confruntarea între sprijinul pentru Ucraina şi nevoile pensionarilor germani.