Zile negre pentru "telecomunicaţiile" româneşti

De ceva vreme "telecomunicaţiile" noastre sunt "bântuite" de forţe malefice, care, rând pe rând, au produs:

-OUG114/2018 - şase luni pierdute in tensiuni şi care a dus la ratarea licitaţiei 5G în 2019;

-desfiinţarea ministerului "telecomunicaţiiilor" şi transformarea acestuia într-un departament în ministerul mamut şi neperformant al transporturilor, infrastructurii şi COMUNICAŢIILOR;

- acordul pentru vânzarea fostului RomTelecom către Orange, care va duce la dispariţia unui operator important în urma achiziţiei ulterioare a fostului Cosmote de către un operator de comunicaţii mobile local;

- proiectul de lege 5G, o nouă OUG114/2018, care ţine de ceva vreme blocată licitaţia 5G;

- desfiinţarea departamentului "telecomunicaţiilor" şi trecerea activelor şi pasivelor acestuia în ministerul cercetării, inovării şi digitaliării, dispărând din titulatură cuvântul COMUNICAŢII;

- ideia de desfiinţare a INSCC, Institutul Naţional de Studii şi Cercetării în Comunicaţii.

În acest context, ieri - marţi, 13 aprilie 2021 - aveam să primesc două veşti rele, una mai rea decât alta: desfiinţarea INSCC şi discutarea proiectului de lege 5G în şedinţa de guvern.

• Desfiinţarea INSCC

Desfiinţarea INSCC a fost propusă de vechiul guvern şi o pune în practică actualul guvern începând cu 15 aprilie 2021, potrivit HG414/12 april 2021. Astfel dispare ultima entitatea care mai amintea de "telecomunicaţii", INSCC având in titulatură cuvântul COMUNICAŢII.

Oare, chiar aşa de mare să fie ura guvernanţilor faţă de "telecomunicaţii" încât să distrugă tot ce conţine cuvântul comunicaţii?

INSCC urmează a fi absorbit de ICI, Institutul de Cercetări în Informatică. În loc să fie restructurat - numit un director de meserie (nu filozof!), adăugate noi preocupări (economice, strategice, proiecte, etc.) la portofoliul existent, implicarea institutului în activitatea strategului naţional în telecomunicaţii, s-a preferat introducerea, precum a MCSI în MTIC acum un an şi ceva, într-o instituţie mai mare cu preocupări diferite, pas spre desfiinţare. INSCC ar trebui să aibă o implicare mai mare în activitatea strategului "telecomunicaţiilor", acţionând ca un consultant permanent al acestuia şi chiar în calitate de coordonator sau executant al unor proiecte naţionale deosebite. De exemplu, s-ar putea lansa în 2021 un proiect pilot de oraş inteligent folosind noua tehnologie 5G, proiect pilot care să stea la baza unui proiect pe termen lung România Intelgientă, de digitalizare a localităţilor ţării. De asemena s-ar putea lansa şi alte proiect de interes pentru economia naţională, bazate pe tehnologia 5G - sănătate, transport, etc. Restructurarea sa ar trebui să vizeze şi refacerea forţei de cercetare.

• Proiectul de lege 5G nu se retrage, se discuta în şedinţa de guvern?!?

A doua ştire rea este discutarea proiectului de lege 5G (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/04/LG-4.pdf) în şedinţa de guvern de astăzi (https://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-agenda-edintei-guvernului-romaniei-din-14-aprilie-2021).

Să reamintim că proiectul de lege 5G a fost supus unui simulacru de consultare în august 2020, iniţiatorii neţinând seama de opiniile factorilor importanţi consultaţi: piaţa (operatori, fabricanţi), autorităţi (Consiliul Concurenţei, Ministerul Justiţiei, Consiului Economic Social).

Şi atunci ce rost a mai avut consultarea şi pierderea de timp (circa 9 luni)? Doar de dragul "bifării" cerinţelor Comisiei Europene (directive!) de transparenţă - opacă?

Am mai scris despre proiectul de lege 5G (https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-08-25T15:39:00%2B03:00&max-results=7&start=23&by-date=false), analizând impactul intervenţiei brutale a guvernului în piaţa liberă a furnizării de echipamente de telecomunicaţii:

- scopul nu este securitatea reţelelor 5G, ci eliminarea prin autorizare a unor fabricanţi de echipament 5G care ar conduce la perturbări puternice şi decalaje în evoluţia digitalizării, economiei şi societăţi;

- nu abordează problema securităţii reţelelor 5G, printr-o strategie naţională, o autoritate responsabilă cum recomandă Comisia Europeana, care a abordat subiectul securităţii printr-un cadru adecvat de monitorizare a securităţii (https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures) şi nu prin eliminarea unor furnizori;

- nu este o lege europeană, fiind în contradicţie cu scopul UE, de piaţă comună, liberă. Prin limitarea participării unor furnizori se intră în contradicţie cu liberalismul economic, cu spiritul reglementărilor Comisiei Europene de piaţă liberă, comună;

- efectele proiectului de lege - prejudicii, întârzierea digitalizării şi dezvoltării. Eliminarea unor furnizori de pe piaţa echipamente de reţea din Romania ar putea conduce la un duopol cu efecte economice - costuri mărite cu circa euro1 miliard, întârzieri în implementare, adică rămâneri în urmă în procesul de transformare digitală a economiei, a societăţii. Pentru a evita acestea proiectul ar fi trebuit să ia în consideraţie efectul interzicerii unor fabricanţi asupra furnizării de echipament 5G, cum o face Anglia. Anglia a adoptat, în urma presiunilor exercitate, în iunie 2020 hotărârea de a interzice fabricanţii chinezi şi acum îşi pune problema cum să îi înlocuiască (https://www.ft.com/content/16714950-2d81-4045-b38c-fcbd8b44c56a). Ce fabricanţi să mai atragă pe piaţă în afară de cei doi mari - Ericsson şi Nokia? Iar pentru aceasta a creat o echipă specială! Noi ce vom face?

- nu se vorbeşte nimic despre despăgubirea păgubiţilor - operatorii de comunicaţii mobile. Despăgubirea ar trebui să fie fie în bani, fie prin acordarea gratuită a noilor frecvenţe 5G şi decontarea costurilor cu înlocuirea echipamentului neautorizat.

Dacă totuşi noile licenţe 5G nu vor fi oferite gratuit în contextul interzicerii unor fabricanţi, interesul operatorilor pentru noile frecvenţe ar putea fi redus din cauza investiţiilor mărite, a unei implementări şi adoptări greoaie a noilor servicii, adică din cauza unei afaceri riscante. Ca atare s-ar putea să nu fie achiziţionate toate frecvenţele oferite, cu efecte multiple: venituri mai mici la bugetul statului, dezvoltare mai greoaie a noilor reţele 5G, adoptare întârziată a noii tehnologii, a digitalizării, rămânerea în urmă a ţării noastre.

Sau, s-ar putea ca licitaţia să se amâne încă odată.

Prin adoptarea acestei legi perdanţii vor fi operatorii de comunicaţii mobile, dar mai ales societatea şi economia românească, primii fiind obligaţi la condiţii dificile în implementarea noii tehnologii, iar ultimele prin accesul mai dificil la noua tehnologie.

Guvernanţii nu înţeleg că nu se poate face digitalizare fără reţele de telecomunicaţii performante!

• Soluţia - retragerea proiectului de lege 5G

Pentru a evita un eşec în implementarea tehnologiei 5G, ar trebui ca proiectul de lege 5G să fie retras urmând a fi reanalizat de autorităţile de profil cu luarea în consideraţie a opiniilor celor implicaţi şi afectaţi - operatori, furnizori de echipament, etc. - pentru o nouă versiune, care să abordeze problema securităţii reţelelor 5G şi permită astfel realizarea licitaţiei 5G în acest an.