EnglishPrimele scrieri ale culturii autohtone sunt accesibile publicului în următoarele zile. Muzeul Naţional de Istorie a României deschide, pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale, expoziţia tematică "Monumente ale culturii vechi şi limbii literare româneşti din patrimoniul MNIR. Epigrafie, paleografie, caligrafie, artă tipografică şi creaţie literară". Potrivit MNIR expoziţia prezintă o serie de exponate extrem de valoroase din perspectivă culturală şi literară, propunând o tematică sugestivă şi echilibrată, despre începuturile şi afirmarea culturii româneşti, începând cu vasul din ceramică cu inscripţia de redacţie greacă "Petre", descoperit la Capidava, cea mai veche atestare epigrafică a limbii române, datând de la sfârşitul secolului al X-lea, fiind şi cel mai vechi exponat. În cadrul expoziţiei vor mai putea fi văzute cel mai vechi manuscris de cult al muzeului, reprezentativ pentru cultura veche, respectiv Tetraevanghelul slavon caligrafiat şi miniat la mănăstirea Prislop, în Ţara Haţegului, de către cuviosul Nicodim de la Tismana, în anii 1404 - 1405, lângă care se găseşte un alt Tetraevanghel slavon, a treia carte tipărită în centrul tipografic de la Târgovişte, primul de acest fel din Ţara Românească, de către ieromonahul Macarie, sub patronajul domnitorului Neagoe Basarab, căruia îi este închinată postfaţa, unde se menţionează printre altele anul tipăririi: 1512. Secolul românesc al tipăriturilor sau veacul Luminilor (făcând abstracţie de epoca braşoveană a tiparului românesc iniţiat de diaconul Coresi, muzeul nedeţinând în colecţie piese reprezentative pentru această perioadă) continuă în expunere cu primele cărţi tipărite în limba română în Ţara Românească şi Moldova. Printre acestea se numără Pravila cea Mică de la Govora (1640) - prima carte tipărită în limba română în Ţara Românească, Cazania lui Varlaam (1643) - prima carte tipărită în limba română în Moldova, la Iaşi, un monument de limbă literară, care a avut cea mai largă circulaţie din tot spaţiul românesc medieval, Psaltirea pre versuri tocmită, Uniev (Polonia), 1673 - primul monument de limbă poetică românească, conţinând numeroase pasaje de proză ritmată, respectiv diferite texte şi tâlcuiri ale Psalmilor lui David, din Vechiul Testament. Mitropolitul Dosoftei, autorul şi editorul cărţii, a fost unul dintre cei mai mari cărturari români, iniţiatorul unor activităţi culturale de maximă importanţă, fiind primul poet liric naţional, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător al cărţilor de slujbă în limba română. Expoziţia va putea fi vizitată până pe 4 februarie, precizează organizatorii.
Ziua Culturii: Monumente ale culturii vechi la MNIR
O.D.
Ziarul BURSA #Miscellanea / 12 ianuarie
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Iuliu în data de 12.01.2024, 16:56)
Motto:
"Văd poeți ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere
Cichindeal gură de aur, Mumulean glas cu durere"
(Mihai Eminescu- Epigonii)
Ziua de 15 ianuarie a fost aleasă ca Zi a Culturii Naționale, întrucât reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850 - 1889). Ziua Culturii Naționale a fost stabilită prin Legea Nr. 238 din 7 decembrie 2010.
Nu întâmplător am început cu 2 versuri din poezia lui Mihai Eminescu - Epigonii care fac trimitere la Mumulean.
Este vorba despre poetul Barbu Paris Mumuleanu, cel care in prefata volumui de versuri intitulat "Caracteruri", apărut la 1825, scria urmatoarele:
"Să luăm numai acelea cuvinte care ne vor fi de lipsă de la greci şi de la latini , iar cele slavoneşti vorbe şi ziceri , câte sunt dulci la auzul nostru şi câte sunt prea de obşte în norod, să le întrebuinţăm , iar câte sunt numai în gurile celor învăţaţi şi câte sunt aspre de fărâmă limba şi dinţii noştri, să le lăsăm"
Din pacate, nici astazi nu mai stim să vorbim româneste. Limba română este agresată de tot mai multe neologisme inutile. Se foloseşte excesiv englezescul "HUB" desi există românescul "centru". De asemenea se exagerează cu termenul englezesc de "DRAFT", desi avem cuvinte românesti precum ciorna, plan, schiță. In ultima vreme se folosesc unele sintagme ciudate precum "Cloud guvernamental" care provine tot din engleză (cloud= nor). In româneste există expresia "nor de puncte" care se referă la o reprezentare grafică a unui mare număr de date posibil de interpretat prin identificarea de relații sau repartiții mai mult sau mai puțin omogene, care pot corespunde aplicării unei distribuții normale (curba lui Gauss). Prin extensie, s-a ajuns la conceptul de "Cloud computing" care se refera la domeniul computerelor și informaticii, reprezentând un ansamblu distribuit de servicii de calcul, aplicații, acces la informații și stocare de date, fără ca utilizatorul să trebuiască să cunoască amplasarea și configurația fizică a sistemelor care furnizează aceste servicii. Asadar, "Cloud computing" înseamnă gestionarea bazelor de date, în sensul înmagazinării, regăsirii, prelucrării si prezentării informatiei. Inconvenientul major al sistemului "cloud computing" se referă la probleme de confidențialitate, deoarece furnizorul de servicii poate accesa oricând datele din cloud. Si exemplele ar putea continua.
De aceea, initiativa Muzeului Naţional de Istorie a României de a deschide, pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale, expoziţia tematică "Monumente ale culturii vechi şi limbii literare româneşti din patrimoniul MNIR", merita toata lauda.